Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 250/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 250/CA/2008
Ședința publică de la 03 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței civile nr.1377/2007 pronunțată de Tribunalul Alba.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este scutit de taxa de timbru conform art. 15 lit.a din Legea 146/1997.
Instanța față de actele administrate în cauză, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Reclamanții, -, și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Inspectoratul pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor obligarea la plata drepturilor bănești reprezentând primele de concediu aferente anilor 2001-2006 actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective. În motivarea cererii se arată că reclamanții au calitatea de funcționari publici și în temeiul art. 34 din 188/1999 au dreptul la plata primelor, dar că pârâții nu au achitat aceste drepturi.
Secția comercială și contencios administrativ a Tribunalului Alba prin sentința nr.1377/ca/15 11 2007 admis în parte acțiunea și a obligat pârâții la plata primelor de concediu pentru anii 2004-2006, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului material și până la data plății efective. Au fost respinse ca prescrise pretențiile pentru anii 2001-2003. Instanța a reținut pe fondul cauzei că față de dispozițiile art. 34 din 188/1999 reclamanții erau îndreptățiți la plata primelor de concediu.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul. Prin motivele de recurs se arată că pretențiile reclamanților sunt nefondate, deoarece plata acestor drepturi a fost suspendata succesiv. Recursul a fost motivat în drept pe prevederile art. 304 ^1 Cod procedura civila și este scutit de timbraj potrivit art. 17 din 146/1997.
Analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat, Curtea constată următoarele:
Pe fondul cauzei, în privința drepturilor la plata primelor se constată că prin decizia nr. LXXVII (77), admițându-se recursul în interesul legii, ICCJ a stabilit că dispozițiile art. 34 alin. (2) (devenit art. 35 alin. 2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că prima de concediu, reprezentând o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, se cuvenea acestei categorii de personal.
În OUG nr. 146 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea plății primelor pentru concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, publicata in OF. nr. 877 din 20 decembrie 2007, se prevede că datorita constrângerilor bugetare din perioada 2001-2006, impuse anual de organismele financiare internaționale, nu s-a permis acordarea primelor, prevederile din actele normative prin care au fost aprobate fiind suspendate prin legi bugetare anuale succesive și acte normative anuale de salarizare. Prin aceasta ordonanța se reglementează modalitatea de plată a primelor acordate cu ocazia plecării în concediu de odihnă, urmând ca plata să se efectueze în tranșe. Prin recunoașterea de către Guvern a drepturilor salariaților la plata primelor de concediu și stabilirea modalității de plată, devin inaplicabile prevederile privind prescripția dreptului la acțiune pentru plata primelor de concediu.
Reclamanții au calitatea de funcționari publici. Această categorie de personal este salarizată în conformitate cu dispozițiile 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, OUG 192/2002, iar în prezent prin OUG 92/2004. Potrivit art.33 (2) din 188/1999, devenit art. 34 după republicare, funcționarii publici au dreptul pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat. De asemenea, potrivit art.4 (2) din OUG 192/2002 privind drepturile de natură salarială ale funcționarilor publici, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi, iar în art.23 din aceeași ordonanță se stabilește că funcționarii publici au dreptul la concediu de odihnă în condițiile legii. Ulterior, a fost adoptată OUG 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, (OF.108/2.03.2001), intrată în vigoare la data de 2 03 2001, care prevede prin art. III (1) că aplicarea art. 33(2) referitoare la acordarea primei cu ocazia plecării în concediu de odihnă din 188/1999 (OF.600/8 12 1999) cu modificările și completările ulterioare se suspendă până la 1 01 2002.
Prin 473/2001 privind bugetul de stat pe anul 2002,(OF.784/11 12 2001), intrată în vigoare la data de 11 12 2001, in art.12(4) se arată expres că termenele prevăzute la art. III din OUG 33/2001 se prelungesc până la data de 31 12 2002.
Prin 631/2002 privind bugetul de stat pe anul 2003, (OF.863/29 11 2002),intrată în vigoare pe data de 29 11 2002 se prevede în art. 10 (3) că termenele stipulate la art. III din OUG 33/2001 se prelungesc până la data de 31 12 2003.
Ulterior, prin 507/2003, (OF.853/2 12 2003) intrată în vigoare la data de 5 12 2003, privind bugetul de stat pe anul 2004, prin art.9 (7) se stabilește că termenele prevăzute în art. III din OUG 33/2001 se prelungesc până la data de 31 12 2004, iar prin art. 8 (7) din 511/2004, Legea bugetului de stat pe anul 2005, s-a prevăzut suspendarea acestor drepturi pana la data de 31 12 2005. Prin art.5 (5) din 379/2005, Legea bugetului de stat pe anul 2006,se arata ca prevederile din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acorda cu ocazia plecării în concediul de odihna se suspenda pana la data de 31 decembrie 2006. Se constată că atât la data formulării în instanță, cât și la soluționarea cauzelor pe fond și în recurs era epuizată suspendarea legala.
Este adevărat că aplicarea prevederilor privind primele de concediu a fost suspendata prin acte normative succesive,dar această suspendare nu înseamnă abrogarea acestor texte legale. Suspendarea aplicării unor dispoziții legale dispusă de legiuitor din diferite considerente este o măsură cu caracter temporar, iar după epuizarea duratei suspendării textul legal redevine aplicabil în scopul pentru care fost edictat.
Suspendarea plății acestor drepturi s-a dispus prin acte normative edictate conform dispozițiilor 24/2000 privind normele de tehnică legislative și potrivit art. 64 în care se prevede că în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior. În aceasta situație se vor prevedea, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum și durata ei determinată. Dar, este la fel de adevărat că același articol în aliniatul (2) stipulează că la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Acordarea daunelor-interese de către instanță este o dispoziție legală, deoarece, în temeiul art. 18 din 554/2004 și art. 1084 Cod civil, plata cu întârziere a drepturilor dă dreptul la despăgubiri calculate în funcție de rata inflației.
În consecință, acordarea primei de vacanță este un drept consacrat printr-o lege specială și chiar dacă aplicarea dispozițiilor legale a fost suspendată de legiuitor din anumite considerente, după epuizarea suspendării nimic nu împiedica instanța de judecată să acorde aceste drepturi în măsura în care se cuvin.
Față de toate aceste considerente legale, Curtea consideră că în cauză nu sunt motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate dintre cele prevăzute de art. 304, 312 Cod procedura civilă și în consecință recursul pârâtului va fi respins ca nefondat.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței civile nr. 1377/CA/15.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba -secția contencios administrativ în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.GC
DACT./ex.2/ 26 03 2008
Jud.fond.A:,
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Elisabeta Lazăr, Gabriela Costinaș
