Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 253/2008. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.253
Ședința publică din14 februarie 2008
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Dana
JUDECĂTOR 2: Artene Doina
JUDECĂTOR 3: Galan Marius
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat depârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Ruralecu sediul în B, sector 3,-,împotriva sentinței nr.1405 din 24 octombrie 2007pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal - în dosarul nr-, în contradictoriu cureclamanta-intimată, pârâți-intimați fiind Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B și Ministerul Economiei și Finanțelor.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul este în stare de judecată și, în considerarea art.150 din Codul d e procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra acestuia.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la data de 21 septembrie 2007,reclamanta, în contradictoriu cu Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerul Economiei și Finanțelor B, a solicitat să se dispună obligarea pârâților la plataprimei de concediu pentru anul 2006- actualizată cu indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului, până la data plății efective.
Prinsentința nr. 1405 din 24 octombrie 2007, Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea promovată de reclamant și în consecință, a dispus obligarea pârâților Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B la plata primei de concediu pentru anul 2006, actualizată cu indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului, până la data plății efective și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
În motivarea soluției, în esență, s-a reținut că, deși prin diverse acte normative s-a dispus suspendarea acordării acestor drepturi bănești, aceste din urmă drepturi nu au fost desființate, așa încât, pretențiile pecuniare ale reclamantului sunt pe deplin justificate.
S-a mai motivat că, obiectul acțiunii deduse judecății constituie plata unor drepturi salariale datorate de pârâți, iar Ministerul Economiei și Finanțelor nu are nici o răspundere privind garantarea acestor drepturi întrucât competența elaborării unor eventuale proiecte de buget și respectiv de rectificare bugetară pentru drepturi salariale cu acest titlu aparține ordonatorului principal de credite si nu Ministerului Economiei și Finanțelor.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și a arătat că soluția pronunțată este în flagrantă contradicție cu dispozițiile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în sensul că beneficiul unor drepturi salariale suplimentare așa cum este prima de concediu, nu constituie un drept constituțional fundamental, astfel încât legiuitorul este în drept să le acorde, modifice și să înceteze acordarea lor sau să stabilească perioada în care le acordă. În acest sens, s-a arătat că, prin legi speciale, în perioada 2001-2006 s-a dispus suspendarea acordării primelor de vacanță, astfel încât, în respectarea prevederilor art. 42 din Legea 188/1999, recurentul are obligația legală de a se supune acestor norme legale.
Criticile sunt nefondate.
Din verificarea lucrărilor dosarului, Curtea reține că reclamantul intimat are calitatea de funcționar public și în considerarea acestei calități, art. 34(2) din Legea 188/1999 - republicată - stabilește că funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Este real că prin diverse OUG s-a dispus suspendarea exercițiului acestui drept, însă aceste măsuri temporare nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp nici o dispoziție legală nu i-a înlăturat existența lui pentru perioada de timp disputată.
O astfel de interpretare, ar contraveni atât dispozițiilor art. 53 din Constituție cât și reglementărilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În atare situație, în mod corect a procedat prima instanță dispunând obligarea pârâtului-recurent la plata - actualizată - aprimei de concediupentru anul 2006, nefiind astfel incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat depârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Ruralecu sediul în B, sector 3,-,împotriva sentinței nr.1405 din 24 octombrie 2007pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal - în dosarul nr-, în contradictoriu cureclamanta-intimată, pârâți-intimați fiind Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Jud.fond
2ex/19.02.2008
Președinte:Mitrea Muntean DanaJudecători:Mitrea Muntean Dana, Artene Doina, Galan Marius