Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2592/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2592
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr
JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA -DIRECȚIA SILVICĂ TG J împotriva sentinței nr. 1242 din 27 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA -DIRECȚIA SILVICĂ TG J lipsind intimatul reclamant -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA -DIRECȚIA SILVICĂ TG J solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului întrucât din actele existente la dosarul cauzei, reiese situația de incompatibilitate, în care se afla reclamantul potrivit prevederilor art. 36 din CCM.
CURTEA:
Asupra recursului declarat în cauză:
Prin sentința nr. 1242 din 27 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea în anulare decizie de sancționare formulată de recl. -, cu domiciliul în comuna, sat, jud. G în contradictoriu cu Direcția Silvică G cu sediul în Tg-J, strada -. -., nr. 3, județul
S-a anulat parțial decizia nr. 382 din 27.12.2007, emisă de Direcția Silvică Tg-J, în sensul înlocuirii sancțiunii aplicate de suspendare a reclamantului din funcție pe o durată de 6 luni, începând cu data de 3.01.2008, cu sancțiunea avertisment.
A fost obligată pârâta către reclamant la acordarea drepturilor bănești cuvenite pe perioada suspendării, respectiv începând cu data de 3.01.2008 până la data reintegrării efective.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin decizia nr. 382 din 27.12.2007 s-a decis suspendarea reclamantului din funcția de pădurar la Tg-J pe o durată de 6 luni, începând cu data de 3.01.2008 în baza art. 100 lit. e din CCM coroborat cu art. 48 al. 2 lit. e din OUG nr. 59/2000, reținându-se ca abatere disciplinară că deși a fost avertizat de către DS Tg-J să-și clarifice poziția privind incompatibilitatea sa ca angajat în funcția de pădurar, cu calitatea de soț al doamnei - (administratorul inițial al firmei SC SRL Tg-J) după ce acesta a cesionat firma domnului -, acesta din urmă l-a împuternicit pe - prin procura nr. 1821 din 054.05.2007 să-i administreze societatea în relațiile cu autoritățile, menționându-se că - este fratele lui -.
Reclamantul - a fost angajat în calitate de pădurar în cadrul Direcției Silvice G începând cu luna aprilie 2003.
Între Direcția Silvică Tg-J și SC SRL au fost încheiate contracte de prestări servicii pe perioada în care administratorul social al acestei societăți era soția reclamantului -, iar ulterior firma a fost cesionată fratelui reclamantului, -.
Prin procura autentificată sub nr. 1821 din 4 mai 2007, administratorul SC SRL, -, fratele reclamantului a mandatat pe reclamantul - să reprezinte societatea, exemplificând acțiunile ce fac obiectul mandatului între care "să încheie orice fel de contracte".
Această procură a fost revocată prin declarația notarială autentificată sub nr. 4424 din 14.09.2007.
Pe perioada în care reclamantul a fost procuratorul administratorului social al SC SRL cu care pârâta Direcția Silvică Tg-J avea încheiate contracte de prestări servicii, s-a aflat în stare de incompatibilitate astfel cum este prevăzut în art. 36 din CCM.
Ca urmare, s-a reținut de instanța de fond că în mod corect s-a reținut în sarcina reclamantului abaterea disciplinară descrisă în decizia nr. 382 din 27.12.2007 emisă de Direcția Silvică Tg-
Avându-se în vedere că reclamantul și-a clarificat situația privind incompatibilitatea sa ca angajat în funcția de pădurar la Tg-J cu calitatea de procurator al administratorului social al unei societăți comerciale cu care sunt stabilite relații contractuale, prin revocarea procurii judiciare, precum și faptul că nu au mai existat alte abateri disciplinare în persoana reclamantului, s-a apreciat că sancțiunea suspendării reclamantului din funcție pe o perioadă de șase luni este prea aspră, scopul sancțiunii disciplinare putând fi atins și printr-o sancțiune mai ușoară, ca cea a avertismentului.
Pe cale de consecință s-a dispus obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești cuvenite reclamantului pe perioada suspendării, începând cu data de 3.01.2008 până la data reintegrării efective.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ TG J în termen și motivat.
În motivarea recursului s-a arătat că sentința recurată este netemeinică deoarece așa cum reiese din probele administrate în cauză, reclamantul, anterior deciziei contestate a fost avertizat de către Tg-J să-și clarifice situația privind incompatibilitatea sa ca angajat în funcția de pădurar cu calitatea de soț al administratorului inițial al, societate cu care unitatea pârâtă avea stabilite relații contractuale, starea de incompatibilitate nu a fost înlăturată întrucât chiar dacă s-a procedat la cesionarea societății către fratele contestatorului, acesta a fost împuternicit prin procură să reprezinte în relațiile cu autoritățile, primind în acest fel drepturi depline la societatea respectivă.
Prin această modalitate reclamantul nu numai că nu a înlăturat starea de incompatibilitate dar a și indus în eroare Direcția Silvică Tg-J cu privire la starea sa de incompatibilitate.
S-a arătat și că nu are relevanță faptul că săvârșirea acestei abateri nu a avut ca urmare și producerea de pagube materiale, abaterea disciplinară nefiind condiționată de existența prejudiciului ci a unor urmări dăunătoare produse intereselor bunei desfășurări a activității sau prestigiului unității.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare iar în recurs nu s-a solicitat și nu s-au administrat probatorii.
Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 48 alin. 1 din OUG 59/2000 privind Statutul personalului silvic, personalul care încalcă legile și regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum și normele de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii și prestigiului instituției pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, în funcție de natura și de gravitatea faptei săvârșite.
Potrivit art. 58 alin. 1 din același act normativ se reține că personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care această ordonanță de urgență nu dispune altfel.
În aceste condiții se reține potrivit art. 77 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 că pentru a se reține existența unei abateri disciplinare și a se atrage răspunderea disciplinară trebuie ca încălcarea legilor și regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum și normele de comportare trebuie să fie făcută cu vinovăție.
În raport de dispozițiile legale mai sus prezentate se constată că în mod temeinic instanța de fond a reținut că fapta reclamantului de a nu-și clarifica starea de incompatibilitate în care se afla deși fusese avertizat în acest sens constituie abatere disciplinară în sensul dispozițiilor legale mai sus citate.
Prima instanță însă nu a avut în vedere în soluționarea cauzei de principiul proporționalității sancțiunii disciplinare ce își găsește reglementarea în art. 77 alin. 4 din Legea nr. 188/1999 potrivit căruia la individualizarea sancțiunii disciplinare trebuie să se țină seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcționarului public, precum și de existența în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile prezentei legi.
Enunțarea criteriilor ce trebuiesc avute în vedere la individualizarea sancțiunii disciplinare prin dispoziția legală mai sus citată arată și importanța fiecărui dintre criteriile legal reglementate la aplicarea sancțiunii disciplinare.
Prin urmare în analiza sancțiunii disciplinare aplicate reclamantului trebuie avute în vedere cu prioritate împrejurările care țin de fapta ce constituie abatere disciplinară în sine, respectiv, cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii și subsecvent de datele generale ce caracterizează persoana reclamantului.
În speță, în raport de considerentele mai sus arătate și avându-se în vedere gravitatea abaterii disciplinare și gradul de vinovăție al reclamantului ce se desprinde din comportamentul acestuia care, deși avertizat să înceteze starea de incompatibilitate în care se afla nu numai că nu a înlăturat această starea de incompatibilitate, ci dimpotrivă, prin cesionarea către fratele contestatorului și împuternicirea reclamantului să administreze societatea în relațiile cu autoritățile a încercat să ascundă această stare de incompatibilitate se constată că sancțiunea disciplinară aplicată reclamatului a fost temeinic individualizată de către pârâtă cu respectarea principiului proporționalității acesteia.
Prima instanță, în analiza sancțiunii disciplinare aplicate reclamantului a avut în vedere și a absolutizat doar criteriile subsidiare ale comportamentului general în timpul serviciului al reclamantului, precum și inexistența unor antecedente disciplinare ale acestuia, însă acestea trebuie coroborate cu criteriile de individualizare mai sus prezentate, coroborarea acestor criterii conducând la concluzia că sancțiunea disciplinară contestată în prezenta cauză a fost temeinic individualizată prin decizia supusă controlului judecătoresc în prezenta cauză.
În consecință, văzându-se și dispozițiile art. 3041și art. 312 alin. 1 - 4 cod procedură civilă urmează a se admite recursul declarat de pârâtă și se va modifica în tot sentința recurată în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA -DIRECȚIA SILVICĂ TG J împotriva sentinței nr. 1242 din 27 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
2 ex.
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Elena Canțăr, Gabriel Viziru
