Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 275/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Decizia nr. 275/ Dosar Nr-
Sedința publică din 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - JUDECĂTOR 3: Lorența
- - judecător
- grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanții G și pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală împotriva sentinței civile nr. 63/CA din 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 07 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 14 aprilie 2009.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 63/CA/21 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr- s-a admis în parte
acțiunea formulată de reclamanții G, B, G, G, C, B, G, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ ; pârâta a fost obligată să plătească reclamanților suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare începând cu data de 30.10.2005 și până la data de 21.01.2009, data pronunțării sentinței, corespunzător perioadei în care fiecare reclamant justifică raporturi de serviciu, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației la data plății efective, s-au respins restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele considerente:
Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut că reclamanții sunt funcționari publici in cadrul Direcția Pentru Agricultură Și Dezvoltare Rurală B, aspect necontestat de pârâtă, și rezultă din adeverința anexată cererii de chemare in judecată nr.5402/2008 și tabelul anexat -filele 4-6 din dosar.
Legea nr. 188/1999 inițial prin art. 29 al. 1 lit. c și și apoi prin art. 31 instituit dreptul funcționarilor publici la un salariu compus, in afară de salariul de bază și sporul de vechime, și din suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Dispozițiile art. 29 și apoi 31 al. 1 lit. c,d din Legea nr. 188/1999 au fost suspendate succesiv prin OUG 92/2004 - art. 44 pentru anul 2005 și OUG 2/2006 pentru anul 2006.
Deși prin efectul actelor normative arătate mai sus, exercițiul dreptului de a încasa cele două sporuri, prevăzut de prevederile art. prevederile art.29 al. 1 lit. c și d (devenit 31) din Legea nr.188/1999 republicată, a fost suspendat până la sfârșitul anului 2006, totuși această împrejurare nu echivalează cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării prerogativelor sale în intervalul de timp pentru care s-a suspendat exercițiul dreptului.
Dreptul continuă să existe până la momentul adoptării unei dispoziții legale exprese contrare, deoarece, în materia dreptului muncii, este pe deplin aplicabil principiul derivând din "teoria a drepturilor câștigate", astfel încât nu poate fi acceptată ipoteza unei abrogări implicite a unei prevederi legale care a instituit un drept. Cum raportul de serviciu al funcționarului public este similar unui raport de muncă în ceea ce privește drepturile legale, acest principiu este pe deplin aplicabil și în situația funcționarilor publici.
Ca atare, orice restrângere adusă acestui drept, categorie în care intră și suspendarea, poate avea loc numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 53 din Constituție (fostul art. 49 ). Or, nici una dintre legile prin care s-a suspendat exercitarea dreptului nu întrunește cerințele impuse de textul legii fundamentale, nefiind adoptate pentru apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor sau pentru desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Prevederile legale prin care s-a suspendat acordarea primei celor două sporuri în perioada 2005 și 2006 au avut caracter temporar, iar în prezent nu mai sunt în vigoare, astfel încât nu mai pot forma obiectul controlului de neconstituționalitate, conform Legii nr. 47/1992, republicată.
Instanța de fond, analizând textele în discuție, în aplicarea principiului prevăzut de art. 3 Cod civil, apreciat că dispozițiile privind suspendarea nu au produs nici un efect sub aspectul existenței dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei, și deci, nu au avut drept consecință suprimarea acestuia în materialitatea sa pentru perioada în care au fost în ființă. Această suspendare nu poate echivala cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării acestuia în intervalul de timp pentru care a fost suspendat exercițiul său.
Deși nu se poate nega dreptul legiuitorului de a suspenda aplicarea anumitor dispoziții legale, acest drept trebuie exercitat cu respectarea cerințelor impuse de art. 56 și 64 din Legea nr. 24/2000.
Așa fiind și cum, în raport cu principiul activității legii civile, ce decurge din art. 15 din Constituție și din art. 1 din Codul civil, dispozițiile art. 29 al. 1 și ulterior 31 al. 1 din Legea nr. 188/1999 fiind în vigoare în toată această perioadă, rezultă că dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei acordate funcționarilor publici prin acest text a existat în perioada anilor 2005-2006, fiind în ființă în întreaga perioadă menționată și, fiind conforme cu principiile înscrise în art. 38 alin. (2) din Constituția anterioară [art. 41 alin. (2) din Constituția revizuită în 2003, nu s-a constatat că ar fi neconstituționale.
Mai mult, suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența pentru anii 2005 - 2006.
Suspendarea acestui drept recunoscut și garantat nu poate înlătura existența lui anterioară, pentru că s-ar contraveni atât art. 53 din Constituția revizuită (art. 49 din Constituția anterioară) privind cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept, cât și reglementărilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă lanudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi împiedicați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
Ca urmare, ordonatorilor principali de credite și, după caz, ordonatorilor de credite de inferior le revine obligația să plătească funcționarilor publici, pentru anii 2005-2006, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei cuvenite acestora în conformitate cu art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acțiunea a fost admisă in parte.
Pârâții au fost obligați la plata sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei actualizate cu indicele de inflație având în vedere faptul că în materia raporturilor de serviciu, similar raporturilor de muncă, se prezumă punerea în întârziere a angajatorului, odată cu data nașterii dreptului, sarcina probei revenindu-i acestuia raportat la data nașterii prejudiciului.
Reclamanții au solicitat și obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate de aceștia, cerere care fiind fondată, au fost obligați pârâții in acest sens, având in vedere dispozițiile art. 1084 Cod Civil, dobânda legală fiind de natură să acopere beneficiul nerealizat de reclamanți ca urmare a neacordării celor două suplimente.
Este nefondat petitul reclamanților referitor la acordarea celor două suplimente și pentru viitor având in vedere că această creanță nu îndeplinește, cumulativ, cele trei condiții, respectiv de a fi certă, lichidă și exigibilă, nefiind născută și putând fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de serviciu dintre părți,astfel că acordarea drepturilor se va face până la data pronunțării hotărârii.
Pe cale de consecință,instanța a respins acordarea suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei cuvenite acestora în conformitate cu art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999,pentru anul 2004.
Deși reclamanții au solicitat în scris procentul de 25 % pentru fiecare spor instanța nu a acordat procentual aceste drepturi având în vedere că procentul nu este stabilit de legiuitor,iar practica judecătorească invocată de reclamanți nu constituie izvor de drept.
Văzând prevederile art.274 alin.1 Cod procedură civilă,instanța de fond nu a putut reține culpa procesuală a intimatei,întrucât neacordarea acestor drepturi s-a datorat suspendărilor legislative succesive a acordării drepturilor și nu este imputabilă intimatei.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal reclamanții G și pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Recurenții G au solicitat modificarea în parte a sentinței atacate în sensul acordării sporurilor solicitate în cuantum de 25% având în vedere că în contractul colectiv de muncă este prevăzut acest cuantum.
Recurenții au susținut că legea prevede aceste drepturi salariale și că instanțele judecătorești și autoritățile publice nu au dreptul de a goli de conținut aceste prevederi legale.
Recurenții au susținut că mai mulți funcționari publici din alte județe au obținut aceste drepturi în cuantum de 25% fapt care creează o situație de discriminare
Recurenta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bas olicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivare recurenta a arătat că este în imposibilitate de a da curs solicitărilor reclamanților deoarece ordonator principal de credite este Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Reclamanților nu li s-au acordat aceste drepturi deoarece au fost suspendate prin acte normative.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursurile promovate împotriva sentinței civile nr. 63/CA/21 ianuarie 2009 a Tribunalului Brașov sunt nefondate.
În mod corect instanța de fond a reținut că reclamanții G, B, G, G, C, B, G, în calitate de funcționar public în cadrul Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, sunt îndreptățiți la acordarea suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare, drepturi prevăzute de art.31, lit.c și lit.d din Legea nr.188/1999, republicată (fostul art.29, lit.c și lit.d).
Aceste drepturi au fost suspendate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 și nr.OG2/2006, însă nu au fost abrogate expres sau implicit.
Aceste suplimente sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, motiv pentru care se impune acordarea acestora odată cu încetarea motivelor care au dus la suspendarea acestora.
Referitor la cuantumul acestor sporuri, Curtea constată că art.31, lit.c și lit.d din Legea nr.188/1999 republicată, nu prevăd un cuantum de 25%, astfel cum solicită recurenții reclamanți. Susținerea recurenților că prin contractul colectiv de muncă este prevăzut acest cuantum nu este de natură să adauge la lege astfel că, în mod corect instanța de fond constatat că aceștia sunt beneficiarii suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare fără a indica cuantumul acestora.
Stabilirea cuantumului suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procente de câte 25% din salariul de bază, este fără fundament legal deoarece dispozițiile legale nu indică acest procent, și nici o grilă în baza căreia să se poată determina aceste sporuri, ori, în lipsa acestor prevederi, instanța nu se poate substitui legiuitorului.
Susținerile recurentei Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B potrivit cărora nu are calitatea de ordonator principal de credite nu înlătură dreptul intimaților de a beneficia de cele două suplimente. Recurenta are obligația legală de a efectua demersurile necesare pentru a obține de la ordonatorul principal de credite sumele necesare achitării acestor drepturi salariale.
De asemenea faptul că cele două suplimente au fost suspendate prin acte normative nu echivalează cu abrogarea acestora. De la data la care acordarea acestor suplimente nu mai este suspendată titularii acestor drepturi sunt îndreptățiți să solicite plata lor.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art.312, alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursurile declarate de reclamanții G, B, G, G, C, B, G, și pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală împotriva sentinței civile nr. 63/CA din 21 ianuarie 2009.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamanții G, B, G, G, C, B, G, toți cu domiciliul ales la locul de cu sediul în B Str. - nr.22 și pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, cu sediul în B Str. - nr. 22,împotriva sentinței civile nr. 63/CA din 21 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red./14.05.2009
Dact./20.05.2009/ 2 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Lorența