Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2955/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2955
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie JUDECĂTOR
-- - -JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
- - - -JUDECĂTOR 3: Daniela Vijloi
GREFIER -
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de PRIMARUL COMUNEI -, împotriva deciziei nr.2636 din 11 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru revizuientul Primarul comunei și intimații, și prin Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" reprezentat consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea, pune în discuția părților admisibilitatea cererii de revizuire în raport de dispozițiile art.322 alin.1 Cod procedură civilă.
Părțile prezente, având cuvântul pe rând asupra admisibilității cererii de revizuire în raport de dispozițiile art.322 alin.1 Cod procedură civilă, lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Prin sentința nr.1952 din 09 octombrie 2008, Tribunalul Dolja admis acțiunea reclamantului SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII pentru,în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei.
A fost obligat pârâtul să achite către fiecare reclamant suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, de 25% fiecare, actualizate cu rata inflației până la plata efectivă în funcție de perioada efectivă lucrată de către fiecare, începând cu 01.07.2005.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, ncepând 01.07.2005, reclamanții, funcționari publici, nu au primit suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază.
S-a apreciat că în baza art. 29 devenit ulterior art. 31 din Legea 188/1999, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului.
Ultimele două elemente, suplimentul postului și suplimentul gradului au fost suspendate succesiv, după cum urmează: pentru anul 2005 prin art.44 din OUG 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, pentru anul 2006 prin art.48 din OG nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici.
S-a avut în vedere faptul că pentru anii 2007-2008, suspendarea prevăzută de OUG 92/2004 și OG nr.2/2006 nu a mai fost menținută și potrivit art.37 alin.3 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, părțile urmând a fi repuse în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
S-a mai reținut și incidența prevederilor art.1 din Protocolul adițional la Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale". Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul PRIMARUL COM.
În motivele de recurs s-a arătat că suplimentul postului și suplimentul gradului nu sunt datorate de către angajator, că în bugetul instituției nu au fost prevăzute și aprobate sume cu această destinație.
S-a mai arătat că dreptul de creanță invocat de către instanță nu îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de acest drept și anume să fie cert, lichid și exigibil, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului, iar pe fond respingerea acțiunii.
Prin decizia nr. 2636 din 11 decembrie 2008, Curtea de APEL CRAIOVAa respins ca nefondat recursul, retinand urmatoarele:
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare, cu motivarea că aceste drepturi sunt prevăzute de art.29 devenit ulterior art. 31 alin.1 lit. c și d din legea 188/1999.
Au precizat reclamanții că aceste drepturi au fost suspendate în anii 2005 și 2006, dar că ulterior, pentru anii 2007 și 2008, nu s-a mai dispus suspendarea textelor legale privind acordarea suplimentelor solicitate prin acțiune.
În conformitate cu prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prevederea legală privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendată prin art.44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea 188/1999 (actual art.31), cu modificările ulterioare.
Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art.29 alin.1 lit.c și d din Legea 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.
Prin Ordonanța Guvernului nr.6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Potrivit art.1 alin.2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999
OG 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art.48 al acestui act normativ se arată că dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile Legii 188/1999
Astfel fiind, Curtea reține că în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Așadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispusă prin actele normative menționate încetându-și aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamanților, devenind actual.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt element component al salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art.37 din OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
În art. 37 alin. 3 teza ultimă din OG 6/2007, se prevede expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.
Alături de argumentele deduse din legislația națională, Curtea arată că în speța de față sunt incidente și prevederile art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.
Textul menționat prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat în jurisprudența sa o noțiune autonomă specifică sistemului Convenției, pe care a dezvoltat-o din noțiunea inițială a textului:" orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale".
În hotărârea Gasus - împotriva Olandei din 23 februarie 1995, Curtea a explicat că noțiunea de bun reglementată de art.1 al Protocolului, are o semnificație autonomă și în mod evident nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi și interese care constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate și deci bunuri în sensul acestei dispoziții.
CEDO a arătat că noțiunea de bun se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
În cuprinsul acestei decizii a fost prezentată legislația națională care reglementează compunerea salariului funcționarilor publici, și s-a arătat că în mod neîndoielnic salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste două elemente au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamanții ar fi putut să aibă în patrimoniul său în mod efectiv și licit sumele aferente suplimentelor.
Prin suspendarea periodică, reclamanții au fost privați de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.
Curtea a constatat că a avut loc o încălcare și a art.1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art.11 și art.20 din Constituția României, se va da prioritate reglementării internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
Impotriva acestei decizii a formulat cererea de revizuire Primarul comunei Goiesti, formuland critici care se circumscriu cazurilor prevazute de art. 322 pct. 1 si 3.civ.
Cod PenalAstfel, revizuientul a sustinut ca dispozitivul deciziei contine dispozitii potrivnice care nu pot fi aduse la indeplinire, intrucat mai multi reclamanti au fost conceptati si citati sub alte nume decat cele reale.
A mai aratat revizuientul ca obiectul pricinii nu se afla in fiinta, intrucat art. 31 din Legea nr. 188/1999 nu face nicio referire la cuantumul celor doua suplimente solicitate de reclamanti, acela de 25 %, ca de altfel niciun alt text legal din Legea nr. 188/1999 si OG nr. 9/2008.
In sedinta publica de la 16 iunie 2009, Curtea, din oficiu, a pus in discutia partilor admisibilitatea cererii de revizuire, in raport de dispozitiile art. 322 alin.1 civ. asupra careia urmeaza sa constate urmatoarele:
Obiectul revizuirii este stabilit prin art. 322 alin. 1.civ.Cod Penal, care dispune ca revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri - .
Potrivit textului citat, pot fi revizuite numai hotararile prin care s-a solutionat pricina in fond.
Referitor la hotararile pronuntate in recurs, textul cuprinde precizarea ca revizuirea este posibila numai daca instanta de recurs a evocat fondul. a contrario, inseamna ca nu poate fi revizuita hotararea prin care recursul a fost respins, anulat sau, fiind admis, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cum in cauza se solicita revizuirea unei hotarari date de instanta de recurs - decizia Curtii de APEL CRAIOVA nr. 2636 din 11.12.2008, legiuitorul a impus conditia ca aceasta instanta sa fi evocat fondul, ceea ce implica fie stabilirea unei alte stari de fapt decat cea care fusese retinuta in faza de judecata anterioara, fie aplicarea altor dispozitii legale la imprejurarile de fapt ce fusesera stabilite, in oricare din ipoteze urmand sa se dea o alta dezlegare raportului juridic dedus judecatii decat cea care fusese aleasa pana in acel moment.
Pentru considerentele expuse in analiza admisibilitatii cererii de revizuire formulate de revizuientul Primarul comunie Goiesti, C va respinge cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulata de PRIMARUL COMUNEI - împotriva deciziei nr.2636 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, in contradictoriu cu intimatii, și prin Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" ca inadmisibilia.
Decizie irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Iunie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.Jud.
Ex.2/10.07.2009
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Daniela Vijloi
