Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 311/2009. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 311/

Ședința publică din 18 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian

JUDECĂTOR 2: Tăbâltoc Dan Mircea

Judecător - G -

Grefier -

S-a luat în examinare recursul introdus de reclamanții, -, -, și împotriva sentinței civile nr. 168/ din 20.02.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, întâmpinarea formulată de intimata Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor.

Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

Curtea de Apel,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 168/CA/20.02.2009, a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, precum și cererea formulată de reclamanții, -, -, și în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, cu sediul în B,-, sector 1, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Prin aceeași sentință, instanța a respins acțiunea formulată de reclamanții, -, -, și, toți cu domiciliul procedural ales la I, cu sediul în I, B-dul - nr. 10, jud. I, în contradictoriu cu pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, având ca obiect obligarea la plata suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare în același procent, sume ce urmează a fi calculate de la data de 01.01.2004, până la pronunțarea hotărârii, precum și pentru viitor, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data efectuării plății.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că doar angajatorului îi revine obligația plății sumelor de bani reprezentând drepturi salariale, Autoritatea Națională a Vămilor neavând o astfel de calitate, și că, întrucât contenciosul funcției publice nu este un contencios de plină jurisdicție, judecătorul neputându-se substitui administrației în emiterea actului administrativ necesar punerii în aplicare a prevederilor legale, cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata suplimentelor amintite mai sus în procent de 25% din salariul de bază, nu poate fi primită, aceștia nedovedind legalitatea modalității indicate de ei de stabilire a întinderii drepturilor solicitate.

A reținut instanța că acordarea suplimentelor în procent de 25 % din salariul de bază ar echivala cu substituirea administrației de către instanțele judecătorești și chiar a legiuitorului în situația în care s-ar considera că suplimentările respective ar trebui cuantificate prin lege.

Împotriva sentinței indicate mai sus au declarat recurs reclamanții, -, -, și.

În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit s-a considerat că Autoritatea Națională a Vămilor nu are calitatea de angajator și că neacordarea drepturilor la stimulente echivalează cu neproducerea efectelor pentru care actul normativ a fost adoptat.

Analizând actele și lucrările dosarului, în limitele învestirii, instanța de recurs reține următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Pentru plata suplimentelor postului și treptei de salarizare este însă necesară cuantificarea lor prin dispoziții legale date în aplicarea art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, atribuție care revine, într-adevăr, fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective.

Cum legiuitorul nu a stabilit prin alte acte normative, în baza prevederilor art. 31 alin. 1 și 3 din Legea nr. 188/1999, cuantumul suplimentelor respective, instanța de recurs constată că voința legiuitorului este clară, de neacordare a acestora.

Având în vedere că modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului nu este reglementată printr-un act legislativ, Curtea mai constată că acordarea acestor sporuri ar presupune obligarea angajatorului la plata unor sume de bani care nu sunt certe, fiind imposibil de calculat, dar și nesocotirea deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008, prin care s-a stabilit că instanțele judecătorești nu au competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi din alte acte normative.

Față de cele ce preced, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

Decide:

Respinge recursul introdus de, -, -, și. împotriva sentinței civile nr. 168/CA/20.02.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18.05.2009.

Președinte judecător judecător

--- - - - - G -

Grefier

și tehnoredactat:, 2 ex.

Primă instanță: Tribunalul Iași

Judecător:

Președinte:Obreja Manolache Iustinian
Judecători:Obreja Manolache Iustinian, Tăbâltoc Dan Mircea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 311/2009. Curtea de Apel Iasi