Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 310/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CVURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 310/
Ședința publică din 18 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian
JUDECĂTOR 2: Tăbăltoc Dan Mircea
Judecător - G -
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 167/ din 20.02.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA D APEL,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 167/CA din 20.02.2009 s-a dispus:
Respinge cererea formulată de reclamanții, toți cu domiciliul ales la Primăria com., jud. I, cu sediul în satul, com., jud. I, în contradictoriu cu pârâtul Comuna, jud. I, prin Primar. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, reclamanții au calitate de funcționari publici în cadrul Primăriei.
Reclamanții solicită obligarea pârâtei la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salariu postului în procent de 25% din salariul de bază.
Art. 31 alin. 1 din Legea nr. 188/ 1999 prevede că, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În perioada 2004- 2006, reglementările referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, au fost suspendate prin nr.OUG92/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/ 2005, și prin nr.OG 2/2006, aprobate prin Legea nr. 417/ 2006.
Suspendarea acestor prevederi legale nu a avut ca efect abrogarea lor, acestea fiind aplicabile de la data încetării perioadei de suspendare conform disp. art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
În ceea ce privește modalitatea de calcul al suplimentelor solicitate, instanța constată că procentul de 25 % din salariul de bază indicat de reclamanți nu se regăsește în nici un act normativ, reclamanții neprecizând vreun temei legal în acest sens.
Întrucât contenciosul funcției publice nu este un contencios de plină jurisdicție, judecătorul neputându-se substitui administrației în emiterea actului administrativ necesar punerii în aplicare a prevederilor legale, instanța apreciază că cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata suplimentelor amintite mai sus în procent de 25% din salariul de bază, nu poate fi primită, aceștia nedovedind legalitatea modalității indicate de ei de stabilire a întinderii drepturilor solicitate.
Acordarea suplimentelor în procent de 25 % din salariul de bază ar echivala cu substituirea administrației de către instanțele judecătorești și chiar a legiuitorului în situația în care s-ar considera că suplimentările respective ar trebui cuantificate prin lege.
Nici eliminarea consecințelor discriminării între categoriile de funcționari publici, dacă e nevoie de ajustări legislative, nu se mai poate realiza de către instanțe, sens în care s-au pronunțat deciziile Curții Constituționale nr. 818, 819 și 821 din anul 2008.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată cererea reclamanților de acordare a suplimentului postului și a celui corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru întreaga perioadă solicitată, soluție ce va fi dată și cererii accesorii de actualizare a sumelor respective în raport de indicele de inflație, potrivit principiului de drept "accesorium sequitur principale".
Împotriva sentinței indicate mai sus au declarat recurs reclamanții în motivarea căruia arată că eronat instanța de fond a considerat că operațiunea de calculare/cuantificare a suplimentelor în litigiu ar fi de natură să încalce separația puterilor de stat, ori decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care reclamanții urmăresc să oblige Guvernul a emite un act normativ cu un conținut special, din moment ce cadrul procesual este corect stabilit prin acțiune, în sensul obligării angajatorului intimat la plata unor sporuri evidențiate în statutul de funcționare.
Chiar dacă aceste suplimente nu sunt cuantificate prin lege, consideră recurenții că instanțele nu au competența de a anula ori a refuza aplicarea unor prevederi legale, cu atât mai mult cu cât există deja o practică în acest sens a instanțelor din țară, așa încât solicită admiterea recursului, și în fond a acțiunii așa cum a fost formulată.
La dosar a fost depusă practica instanțelor în materia supusă recursului de față.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Pentru plata suplimentelor postului și treptei de salarizare este însă necesară cuantificarea lor prin dispoziții legale date în aplicarea art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, atribuție care revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective.
Având în vedere că modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului nu este reglementată printr-un act legislativ, Curtea constată că acordarea acestor sporuri ar presupune obligarea angajatorului la plata unor sume de bani care nu sunt certe, fiind imposibil de calculat, dar și nesocotirea deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008, prin care s-a stabilit că instanțele judecătorești nu au competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi din alte acte normative.
Față de cele ce preced, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul introdus de, și împotriva sentinței nr. 167//20.02.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER, - - - - G -
-
Red.
Tehnored.
02 ex.
30.05.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Obreja Manolache IustinianJudecători:Obreja Manolache Iustinian, Tăbăltoc Dan Mircea
