Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 386/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.386
Ședința publică din data de 9 martie 2009
PREȘEDINTE: Tudose Ana Roxana
JUDECĂTORI: Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta, domiciliată în B,. 1C,. 7,. 25, Județul B, împotriva sentinței nr.1408 din data de 9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ A JUDEȚULUI, cu sediul în B,-, Județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-reclamantă - reprezentată de avocat din cadrul Baroului B, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la fila 7 dosar, lipsind intimata-pârâtă Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru recurenta-reclamantă depune la dosar dovada lipsei acesteia de la termenul anterior, respectiv citația emisă în dosarul nr- de Judecătoria Râmnicu Sărat și copie de pe încheierea din data de 16.02.2009 pronunțată de aceeași instanță, totodată, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și, în acest sens, depune la dosar sentințele nr.3822 din 30.10.2008, nr.1428 din 17.12.2008, nr.1371 din 25.11.2008 și nr.1321 din 10.11.2008 pronunțate de Tribunalul Buzău. De asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Curtea, în temeiul art. 305 pr.civilă, apreciind ca fiind utilă, legală, pertinentă și concludentă cauzei, încuviințează pentru recurentă proba cu înscrisuri, totodată, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței pentru motivele expuse pe larg la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr- la data de 18.11.2008, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția pentru Agricultura și Dezvoltare Rurala Județului B, pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună obligarea acesteia la plata suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada 17.07.2006 - 30.05.2007 actualizate la zi cu indicele de inflație, în conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 republicată.
În motivarea cererii, reclamanta arătat că, deși în perioada respectivă a avut calitatea de funcționar public în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B nu a beneficiat de un drept legal și imperativ dispus prin lege - dreptul de a primi un salariul care să cuprindă suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare calculate la salariul de bază.
A arătat reclamanta că Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, a fost modificată și completată prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnității publice, a funcțiilor publice și, în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, introducând elemente noi în ceea ce privește salariul funcționarilor publici. Astfel, art. 29 din Legea nr.188/1999, devenit art. 31 fost modificat și completat ulterior, în sensul că, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Reclamanta a mai susținut că, până în prezent, nu a beneficiat de aceste elemente care compun salariul unui funcționar public, întrucât aplicarea acestor prevederi normative au fost suspendate succesiv prin art.44 din OUG nr.92/2004, apreciind că au fost încălcate și prevederile art. 40 alin.2 lit. c din Codul Muncii, potrivit cărora angajatorii au obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul de muncă aplicabil și din contractele individuale de munca, iar, potrivit art.38 alin.2 din Constituția României din anul 1991, astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct.20 din Legea de revizuire, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială.
Prin sentința nr. 1408 din 9 decembrie 2008, Tribunalul Buzăua respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județului
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că art.29 din Legea nr.188/1999 a fost introdus prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediu de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției în perioada 2004-2006, iar prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin OUG nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.76/2005 și OG nr.21/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.417/2006.
A mai reținut tribunalul că, față de cadrul legislativ prezentat prin care este reglementată salarizarea funcționarilor publici, cererea reclamantei este neîntemeiată deoarece, potrivit art. 31 alin.1 din Legea nr.188/1999, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. În completarea acestuia legiuitorul a stabilit la art.31 alin.3 din 188/1999 că "salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici."
Din interpretarea cumulativă a acestor doua texte normative, rezultă că cele două componente solicitate de funcționarii publici urmează a fi reglementate prin legea privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, cum această lege nu a fost adoptată până acum de către legiuitor, funcționarilor publici le sunt aplicabile în acest moment prevederile din Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici precum și creșterile salariale care s-au acordat funcționarilor publici în anul 2007 cu modificările ulterioare.
S-a mai motivat că, potrivit dispozițiilor art.1 din OG nr.6/2007 actul normativ "reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare, astfel încât că este evident faptul că OG nr.6/2007 este un act normativ distinct de legea privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici la care se face trimitere în cuprinsul art.31 alin.3 din Legea nr.188/1999, prin care a fost reglementat un sistem de salarizare distinct provizoriu, fapt pentru care funcționarii publici nu pot solicita în baza OG nr.6/2007 plata suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare prevăzut la art.31 alin.1 lit. c) și d) din Legea nr.188/1999; nașterea drepturilor salariale prevăzute de art.29 din Legea nr.188/1999 devenit ulterior art.31 din Legea nr.188/1999 va avea loc la momentul adoptării legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, în acest sens, în aplicarea dispoziției legale la care s-a făcut referire, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici.
Pentru a fi posibilă cuantificarea suplimentului postului și a suplimentului gradului ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existenta unor dispoziții date în aplicarea art.29 alin.1 lit. c și d din Legea 188/1999, atribuții ce revin, fie legiuitorului în cadrul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie guvernului în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea 188/1999.
A concluzionat instanța de fond că, în condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii reprezintă o nesocotire a deciziei Curții Constituționale nr.820/2008 în cuprinsul căreia s-a reținut că " instanțele judecătorești nu au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept efectiv prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectiv.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, întemeiat fiind pe disp. art.304 pct.7, 9 și art.3041pr.civ.
Recurenta motivează că sentința atacată cuprinde motive contradictorii.
Astfel, aceasta precizează că prima instanță arată că funcționarilor publici le sunt aplicabile disp. OG nr. 6/2007 și se impune aplicarea sa efectivă și reală, apoi se motivează că nașterea dreptului prev. de art. 29 din Legea nr. 188/1999,va avea loc în momentul adoptării legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici. În final, instanța de fond arată că potrivit art. 31 din Legea nr. 188/1999 funcționarii publicii au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Un alt motiv de recurs este acela că hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, instanța de fond a motivat că pentru calcularea drepturilor solicitate, este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea art. 29 alin.1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, însă aceste drepturi salariale sunt prevăzute de alte acte normative (OUG nr.92/2004, OG 2/2006) care au fost suspendate, însă suspendarea nu poate echivala cu înlăturarea dreptului.
Un alt motiv de recurs se referă la încălcarea dispozițiilor art.39(1) lit. a,d și art. 40(2) lit. c din Codul Muncii, limitarea drepturilor respective fiind sancționată cu nulitatea. De asemenea, s-au încălcat dispozițiile Protocolului Adițional al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și al Libertăților Fundamentale.
În final, recurenta precizează că practica instanțelor nu este aceeași, că unele instanțe au admis iar altele au respins aceste acțiunii, încălcându-se art. 124/2) din Constituție, conform căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs și dispozițiile legale în materie, urmează să respingă recursul ca nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Sentința în discuție nu este afectată de nelegalități și de nulități de ordine publică.
Astfel, trimiterile făcute de instanța de fond la diferite acte normative, au fost tocmai în scopul de a motiva și explica cadrul legislativ care reglementează drepturile salariale solicitate de reclamantă, pentru ca în final să se precizeze că nu există până în prezent cuantificate în lege aceste drepturi.
Hotărârea nu este lipsită de temei legal nu este dată cu aplicarea greșită a legii.
Ca atare, prin menționarea în componența salariului funcționarului public a suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare, legiuitorul nu a intenționat crearea unor sporuri/prime, ce se acordă destinat de salariul de bază, ci acestea sunt componente ale salariului de bază, găsindu-și corespondent în categoriile, clasele, gradele profesionale, treptele de salarizare ale gradelor profesionale. Simpla inadvertență a termenilor folosiți, salariu sau salariu de bază, nefiind de natură a creea noi drepturi salariale pentru funcționarii publicii.
Această interpretare rezultă și din faptul că nici norma generală (Legea 188/1999) și nici normele speciale (OUG 92/2004, OG nr.6/2007) nu sunt cuprinse dispoziții care să cuprindă cuantumul sau modalitatea de calcul al acestor suplimente.
Ca atare, prin neacordarea acestor drepturi, prima instanță nu a încălcat dispozițiile Codului muncii, ale Constituției și ale Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, neputându-se substitui legiuitorului în acordarea unor drepturi care nu sunt cuantificate în lege.
Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 312(1) pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta, domiciliată în B,. 1C,. 7,. 25, Județul B, împotriva sentinței nr.1408 din data de 9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtaDIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ A JUDEȚULUI, cu sediul în B,-, Județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. /DL
2 ex./30.03.2009
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Tudose Ana RoxanaJudecători:Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru
