Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 454/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ SI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR Nr-

DECIZIA Nr. 454

Ședința publică din data de 27 martie 2008

PREȘEDINTE: Valentin Niță

JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață

: - -

Grefier: - -

&&&&&

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtulInstituția Prefectului Județului B-prin prefect, B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 51 din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă, B, B-dul -,. 28,. 2, parter, județul

Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei conform chitanței nr. -/21.03.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns intimata reclamantă personal, lipsă fiind recurenta Instituția Prefectului Județului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este timbrat, recurentul prin cererea de recurs solicitând judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 al. (2) Cod pr. Civ. iar intimata depune întâmpinare prin serviciul registratură din cadrul instanței, după care,

Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.

Intimata, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, pentru motivele arătate pe larg în întâmpinarea depusă la dosar, motivând în esență că instanța de fond a reținut corect toate aspectele și anume lipsa cercetării prealabile a faptelor și lipsa audierii în baza principiului constituțional al dreptului la apărare.

CURTEA

Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Buzău sub nr- reclamanta a chemat în judecată Instituția Prefectului Județului

B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Ordinului nr. 742/17.10.2007.

În motivarea acțiunii, pârâta arată că prin Ordinul 742/17.10.2007 emis de pârâtă a fost sancționată disciplinar cu mustrare scrisă, dar că la emiterea acestuia nu s-a respectat procedura prevăzută de art. 78 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, în sensul că înainte de aplicarea sancțiunii trebuia să se procedeze la cercetarea prealabilă.

Întrucât pârâta nu a procedat în acest fel, în sensul că nu a efectuat cercetarea prealabilă a faptei și audierea sa, consideră că ordinul este lovit de nulitate.

În ceea ce privește fondul cauzei, susține reclamanta, abaterea reținută în sarcina sa este nejustificată întrucât nu a încălcat dispozițiile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Pârâta a formulat în cauză întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Soluționând cauza, Tribunalul Buzău prin sentința nr. 51/22.01.2008 a admis acțiunea formulată de reclamantă și dispus anularea Ordinului Prefectului nr. 742/17.10.2004.

Pronunțând această soluție instanța de fond a reținut că prin Ordinul nr. 742/2007 reclamantei i s-a aplicat sancțiunea disciplinară, mustrare scrisă, dar că la aplicarea acesteia nu s-au respectat disp.art. 78 alin. 3 din Legea 188/1999 privind cercetarea prealabilă a faptei și audierea persoanei în cauză, ceea ce duce la nulitatea lui.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat recurs pârâta Instituția Prefectului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea în tot acesteia și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.

În susținerea recursului pârâta arată că s-a reținut greșit de instanța de fond că sancțiunea disciplinară aplicată reclamantei a fost dată fără cercetarea prealabilă a faptelor, situația contrară rezultând din înscrisurile depuse la dosar, cât și de referatul subprefectului judetului nr. 20571/15.12.2007 întocmit în urma cercetării și audierii reclamantei, consemnată în adresele nr. 20324 și 20352/2007 prin care aceasta recunoaște că a fost audiată de către subprefectul județului.

Mai mult, arată recurenta, prin adresa nr. 23742/29.11.2007 pe care o anexează la recurs, susține că i s-a solicitat reclamantei o notă explicativă care urma să fie dată până la aplicarea sancțiunii disciplinare, dar la care aceasta nu a răspuns.

Astfel, conchide recurenta, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că la aplicarea sancțiunii s-au respectat dispozițiile art. 78 alin. 3 din Legea 188/1999.

Curtea, analizând sentința pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurentă, având în vedere actele dosarului și dispozițiile legale în materie, constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Se reține că prin Ordinul emis de Instituția Prefectului județului B nr. 742/17.10.2007s-a dispus sancționarea reclamantei cu mustrare scrisă, reținându-se în sarcina acesteia lipsa de preocupare pentru calitatea lucrărilor funcționarilor publici din subordine, întârzierea în formularea și transmiterea răspunsurilor la petiții în termenul prevăzut de lege, răspunsuri care au un conținut

îndoielnic și petiții care intră sub incidența Legii nr. 544/2001 ale căror răspunsuri nu au o fundamentare legală.

Potrivit art. 75 din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici încălcarea de către funcționarii publici cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu, atrage răspunderea disiplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz, iar art. 78 alin. 3 din același act normativ prevede că sancțiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și după audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul funcționarului public de se prezenta la audiere sau de a semna o declarație privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează în proces-verbal.

Din analiza înscrisurilor depuse de recurentă cu ocazia soluționării recursului și prin care tinde să dovedească că la aplicarea sanctiunii disciplinare au fost respectate dispozițiile art. 78 alin. 3, rezultă că susținerile recurentei sunt neîntemeiate, în cauză, înainte de aplicarea sancțiunii disciplinare aceasta nu a efectuat cercetarea prealabilă, așa cum este definită de lege.

Adresele nr. 20324, 20325 din 10.10.2007 cuprind anumite relații pe care reclamanta le înaintează Cancelariei Prefectului, fără însă rezulta că s-a analizat în vreun fel abaterea disciplinară reținută în sarcina sa.

Cu privire la adresa nr. 23742, la care de asemenea recurenta face trimitere, aceasta poartă o dată ulterioară aplicării sancțiunii disciplinare și, ca atare, nu are legătură cu ordinul emis în cauză.

Dispozițiile art. 78 alin. 3 din Legea 188/1999 sunt de strictă interpretare, în sensul că aplicarea sancțiunii disiplinare nu poate să aibă loc fără cercetarea faptei și ascultarea persoanei în cauză, sancțiunea aplicată în alt fel, fiind lovită de nulitate absolută.

Întrucât, în cauză, criticile recurentei referitoare la sentința pronunțată de instanța de fond sunt neîntemeiate, recursul,în raport cu art. 312 alin. 1 proc. civ, urmează a fi respins ca nefondat, sentința fiind teleinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtulInstituția Prefectului Județului B-prin prefect, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 51 din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în B, B-dul -,. 28,. 2, parter, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. AU

dact MC

2 ex/15.04.2008

f- Trib.

operator de date cu caracter personal

notificare nr. 3120

Președinte:Valentin Niță
Judecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 454/2008. Curtea de Apel Ploiesti