Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 457/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR:--18.03.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.457
Ședința publică din 10.04.2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Cristian Alexandru
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice CSî mpotriva sentinței civile nr.102/25.01.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C S, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului intimat, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantei intimate depune împuternicire avocațială.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.102 din 25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr-, s-a admis excepția de tardivitate invocată de reclamant.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice C-
A fost anulată decizia de imputare nr.177/11.07.2007 emisă tardiv de pârâtă.
A fost obligată pârâta, față de reclamant, la plata sumei de 644 lei, reținută cu titlu de imputație.
A fost obligată pârâta, față de reclamant, la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Decizia de imputare nr.177 a fost emisă de pârâtă la data de 11.07.2007, ca urmare a constatării unei pagube cauzată bugetului Administrației Publice a Municipiului Reșița, constatată și reținută prin procesul - verbal de constatare nr. 3865/30.03.2007 al Curții de Conturi a României - Direcția de Control Financiar Ulterior C-S, a deciziei nr. 7/13.04.2007 și a raportului de audit intern nr. 6092/21.06.2007.
Paguba, în sumă totală de 65.126 lei, reprezintă amenzi contravenționale aplicate persoanelor fizice, prescrise, deoarece nu au fost declanșate procedurile de executare silită în termenul legal de prescripție.
Tribunalul a reținut că, în perioada 02.02. - 30.03.2007, Curtea de Conturi a României - Direcția de Control Financiar Ulterior C-S a efectuat un control privind modul de formare, evidențiere, urmărire și încasare a veniturilor bugetului de stat pe anul 2006, în urma căruia a constatat existența unei pagube în bugetul instituției, ca urmare a prescripției dreptului de a cere executarea silită a veniturilor provenite din amenzi. (fila 40 și 42 dosar).
Potrivit dispozițiilor art. 85 al. 1 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarului public, pentru repararea pagubelor aduse instituțiilor publice se emite, de către conducătorul acesteia, o dispoziție de imputare în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei.
Față de cele mai sus enunțate, tribunalul a reținut că data constatării pagubei cauzată patrimoniului pârâtei a fost data de 30.03.2007, data procesului verbal de constatare al Curții de Conturi a României - Direcția de Control Financiar Ulterior C-S înregistrat la pârâtă sub nr. 3865/30.03.2007, în baza căruia a fost emisă decizia nr. 7/13.04.2007 de către directorul Direcției de Control Financiar Ulterior C-
Ca atare, instanța a constatat că decizia de imputare nr.177 din data de 11.07.2007 a fost emisă cu depășirea termenului legal de 30 de zile prevăzut de art. 85 alin. 1 din Legea nr.188/1999.
Conform statului de plată pe luna august 2007 întocmit de pârâtă (fila 94 dosar), rezultă că din salariul reclamantului a fost reținută suma de 644 lei, cu titlu de imputație.
Față de cele mai sus enunțate, tribunalul a admis și capătul de cerere privind restituirea sumei de 644 lei către reclamant; a admis cererea formulată de către reclamantul împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor publice C-S și a anulat decizia de imputare nr.177/11.07.2007, ca fiind tardiv emisă; a obligat pârâta, față de reclamant, la plata sumei de 644 lei, reprezentând rețineri din salariu cu titlu de imputație.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă a obligat pârâta față de reclamant, la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat, conform chitanțelor depuse la dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C-S și a solicitat casarea sentinței ca nelegală și netemeinică și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul C-
În motivarea recursului se susține că în mod greșit prima instanță a admis excepția de tardivitate invocată de reclamant, în condițiile în care pârâta a procedat la imputarea prejudiciului în conformitate cu dispozițiile art.85 alin.1 și 3 din Legea nr.188/1999 republicată, privind Statutul funcționarilor publici și ale art.271 alin.2 din Legea nr.53/2003, privind Codul muncii. Recurenta consideră că a emis decizia de imputare nr.177 din 11 iulie 2007, în termen legal de la data constatării pagubei, produsă în ultimii 3 ani, respectiv 65.126 lei și proporțional cu salariul angajaților din care reclamantului îi revine de plată suma de 14.497, 04 lei. Recurenta consideră că și pe fond, acțiunea reclamantului este neîntemeiată astfel că se impune respingerea acesteia, în condițiile în care, reclamantul și-a încălcat atribuțiile de serviciu, iar Decizia de imputare nr.177 din 11 iulie 2007, fost emisă în termenul legal, raportat la data emiterii Deciziei nr.7 din 13 aprilie 2007 de Curtea de Conturi și data întocmirii Raportului de audit intern nr.6092 din 21 iunie 2007 din cadrul C-S, când s-a constatat producerea certă a prejudiciului.
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârii instanței de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt, pe baza actelor și probelor de la dosar și în mod legal a admis excepția invocată de reclamant și a admis acțiunea reclamantului dispunând anularea deciziei de imputare ca fiind emisă tardiv de pârâtă.
Prima instanță a reținut corect că potrivit datei înscrisă pe procesul verbal de constatare, încheiat de Curtea de Conturi și înregistrat la pârâtă, care este data de 30 martie 2007, reprezintă momentul când s-a luat la cunoștință de producerea pagubei și de când curge termenul de emitere a deciziei de imputare. Din dosarul cauzei, mai rezultă că după constatarea și înregistrarea pagubei, pârâta a emis Decizia nr.7 din 13 aprilie 2007 și Raportul de audit intern nr.6092 din 21 iunie 2007 (filele 34-42 din dosarul tribunalului).
Rezultă din cele de mai sus, că motivele de recurs invocate de pârâta recurentă sunt neîntemeiate, astfel că în temeiul prevederilor art.312 pct.1 din Codul d e procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta C S, împotriva sentinței civile nr.102 din 25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul C S, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2008.
Pt.PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
aflată în
Semnează
VICEPREȘEDINTE
GREFIER
Red./12.05.2008
Tehnored. /12.05.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul C S - judecători,
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Cristian Alexandru
