Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 482/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 482/
Ședința publică din 3 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbăltoc
JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de Penitenciarul Iași împotriva sentinței civile nr. 636/ca din 16 mai 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 118/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că lucrările efectuate la termenul de judecată din 27 octombrie 2008 au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, în conformitate cu dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 3 noiembrie 2008.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă nr. 636/CA/16.05.2008 a Tribunalului Iașis -a hotărât:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor din România, invocate de către pârâți prin întâmpinare.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor din România ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul -, domiciliat în localitatea, jud. I, și co domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Penitenciarul Iași, cu sediul în mun. I, str. -. -, nr. 10, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Iași, cu sediul în mun. I, str. -. -, nr. 10.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sporului de 100% din salariul de bază pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în perioada octombrie 2004 - septembrie 2007, conform fișei de pontaj întocmite de către pârât, în condițiile art. 43 alin. 3 lit. "b", ipoteza finală, din Legea nr. 293/2004.
În motivarea sentinței tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor din România se constată că este întemeiată având în vedere că raportul de serviciu generat de funcția publică este stabilit între reclamant și Penitenciarul Iași, programul de activitate prestat de reclamant și plata drepturilor salariale aferente orelor de muncă prestate fiind gestionate de pârâtul Penitenciarul Iași, neexistând raport juridic pentru plata drepturilor salariale între reclamant și pârâții Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor din România.
În consecință, se va admite excepția și se va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor din România ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește fondul cauzei se constată că cererea de chemare în judecată este întemeiată având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 43 și 44 din Legea nr. 293/2004:
"(1) Durata normală a programului de lucru este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. (1^1) Programul de lucru al personalului din compartimentele a căror activitate impune prezența în serviciu mai mult de 8 ore se stabilește de către directorii unităților, în raport cu necesitățile operative, asigurându-se respectarea timpului de lucru legal.
(2) În cazul în care pentru anumite categorii profesionale durata programului normal de lucru este stabilită prin dispoziții legale specifice, se vor aplica aceste dispoziții legale.
(3) prestate de funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare peste durata normală a timpului de lucru se compensează cu timp liber corespunzător. În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu a fost posibilă în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plăti, în luna următoare, cu un spor din salariul de bază, după cum urmează:
a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru;
b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
(4) munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute la alin. (3) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic, fără a se depăși 120 de ore anual, iar în cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare și peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite și cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate.
Modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor și evidența prezenței funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la serviciu se stabilesc prin regulamente de ordine interioară, elaborate de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților din subordinea acesteia."
În raport de datele furnizate de pârâtul Penitenciarul Iași prin fișa de pontaj privind evidența activității prestate de reclamant rezultă că acesta în perioada octombrie 2004 - septembrie 2007 fost programat să efectueze serviciul de pază și control și în zilele de sâmbăta și duminica sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, fapt confirmat de către pârât prin întâmpinare.
Reclamantul nu se află în situația de a fi prestat ore suplimentare astfel cum prevede ipoteza inițială a art. 43 alin. 3 din Legea nr. 293/2004 ci acesta invocă ca temei al acțiunii sale ipoteza finală art. 43 alin. 3 lit. "b", din Legea nr. 293/2004: "Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează." situație cu privire la care legiuitorul nu a mai prevăzut compensarea prin acordarea de zile libere ( ture libere ) ca în cazul orelor lucrate suplimentar.
Prin urmare, atâta timp cât reclamantul a lucrat potrivit programului de lucru stabilit prin Regulamentul de organizare a activităților, a timpului de lucru, a pauzelor și evidenței prezenței funcționarilor Publici din Penitenciarul Iași nr. X-21459/30.03.2007, adoptat de directorul unității, și în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în perioada octombrie 2004 - septembrie 2007, are dreptul la plata sporului de 100% din salariul de bază pentru orele lucrate în aceste condiții.
Față de dispozițiile legale incidente se constată că reclamantul nu putea beneficia de ture libere pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în perioada octombrie 2004 - septembrie 2007, ci doar de sporul de 100% din salariul de bază prevăzut de legiuitor, astfel încât susținerile pârâtului privind netemeinicia pretenției reclamantului ca urmare a acordării zilelor libere sunt neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe a promovat cerere de recurs pârâtul Penitenciarul Iași, considerând-o nelegală, întrucât nu era posibilă reținerea prev. art. 43 modificate prin nr.OUG 4/2008 ca temei al admiterii cererii reclamantului.
Consideră recurentul că prima instanță nu a ținut cont de aspectele pe care le-a învederat cu ocazia judecării în fond, anume că în cazul neacordării timpului liber corespunzător pentru orele lucrate suplimentar, este posibilă acordarea unui spor ce diferă însă de condițiile în care s-au efectuat orele suplimentare, iar în cazul reclamantului, ce lucrează în sectorul operativ, zilele de repaus săptămânal nu coincid cu zilele de sâmbătă și duminică.
Mai arată recurentul că anterior datei de 01.01.2007, de la care s-au aplicat prev. nr.OG 64/2006 de salarizare a funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, nu exista bază legală pentru acordarea acestui spor, decizia nr. 307/2007 reglementând expres condițiile în care are loc compensarea orelor lucrate suplimentar de funcționarii publici din acest sistem, iar reclamantul a beneficiat de timp liber corespunzător pentru orele suplimentare efectuate, astfel cum rezultă din pontajele anexate la dosar.
Solicită așadar admiterea recursului, cu modificarea sentinței de fond în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Intimatul prin întâmpinare consideră că în cauză își găsesc aplicabilitatea dispozițiile Legii nr. 293/2004, completată cu legislația muncii, însă nici aceste dispoziții legale și nici dec. 307/2007 a directorului general al nu stabilesc expres care sunt zilele de repaus săptămânal pentru persoanele încadrate pe postul său.
Conform Directivei 2003/88/CE,statele membre trebuie să ia măsuri pentru ca fiecare lucrător să aibă dreptul, pentru fiecare interval de 7 zile, la o perioadă minimă de 24 ore, pe lângă cele 11 ore de repaus zilnic, iar art. 132 alin. 1 din Codul muncii reglementează repausul săptămânal la două zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. În situația în care acesta nu este posibil, devin incidente excepțiile de la art. 132 alin. 2,3,5 și 5 Codul muncii, din cuprinsul cărora rezultă că acordarea decalată a repaosului săptămânal trebuie cumulată cu plata unor sporuri, întrucât săptămâna de lucru nu permite acordarea și a celei de a doua zile de repaus săptămânal.
Consideră intimatul că în ipoteza prestării pe parcursul unei luni a unui nr. de 180 sau 192 ore de serviciu, iar durata legală era de 168 ore, ar rezulta diferențe în plus lucrate de 12 sau 24 ore, care trebuiau compensate cu timpul liber în luna următoare. Interpretarea ce trebuie dată art. 43 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 293/2004 este aceea că sporul de 100% din salariul de bază se aplică pentru plata următoarelor ore suplimentare plătite cu sporul de 75% din salariul de bază, dar și pentru plata orelor lucrate în repausul săptămânal, ori în zilele declarate libere prin lege.
Ca temei de drept al acestor susțineri sunt invocate dispozițiile art. 16 din nr.OG 64/2006, coroborat cu art. 43 din Legea nr. 293/2004, nr.OUG 4/2008, Acordul colectiv privind raporturile de serviciu încheiat de Ministerul Justiției, și sindicatele din la 12.06.2008 art. 29 alin. 3.
Curtea, verificând probatoriul aflat la dosarul cauzei, coroborat cu susținerile părților din cadrul dezbaterilor, constată recursul promovat în cauză ca fiind întemeiat, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, eronat a interpretat dispozițiile art. 43 din Legea nr. 293/2004 prima instanță, în sensul că "reclamantul nu putea beneficia de ture libere pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare ci doar de sporul de 100% din salariul de bază prev. de legiuitor", deși la fila 3 din considerentele sentinței era reprodus in extenso textul de lege sus-evocat, și care prevedea expres: "În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu a fost posibilăîn următoarele 30 zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plăti, în luna următoare, cu un spor din salariul de bază b) 100% din salariul de bază". Mai mult, în temeiul art. 44 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din sub nr. 33.819/04.10.2004 la nivelul Penitenciarului d e Maximă Siguranță Iaf ost adoptat Regulamentul privind organizarea activităților, a timpului de lucru, a pauzelor și evidența prezenței funcționarilor publici, în care se prevede expres caracterul "permanent și obligatoriu" serviciului din sistemul administrației penitenciare, ce se desfășoară conform graficelor și pontajelor stabilite din timp, ce prevăd și turele libere corespunzătoare orelor prestate în zilele de sâmbătă și duminică, iar intimatul nu contestă respectarea de recurentă a programării adoptate.
Art. 3 din același regulament prevede de asemenea în alin. (1) că "Munca prestată peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată, iar sporurile prev. de art. 43 alin. 3 din Legea nr. 293/2004 se pot plăti, numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă, în scris, de șeful ierarhic, fără a se depăși 120 ore anual", iar în speță intimatul nu a probat prestarea vreunei ore de serviciu în afara pontajelor depuse de recurentă la dosar, ori împrejurarea că ar fi fost chemat în scris la serviciu, de șeful său ierarhic, peste programul de lucru stabilit.
Rezultă așadar, că recurenta a respectat în cauză dispozițiile legale incidente, privitoare la acordarea repausului săptămânal reclamantului, legislația internă fiind în deplină concordanță cu normele europene în materie, reclamantul-intimat fiind cel ce nu a fost în măsură a dovedi vătămarea suferită într-un drept al său, recunoscut de lege, prin modul de derulare a programului de lucru în cadrul Penitenciarului Iași, program ce de altfel nu a fost contestat de acesta în condițiile legii, fiind de notorietate disciplina și responsabilitatea ce le implică postul ocupat de acesta în cadrul instituției penitenciare.
Concluzionând, față de cele arătate în cele ce preced, Curtea va proceda la admiterea recursului promovat de pârâtul Penitenciarul Iași, cu consecința modificării în parte a sentinței civile nr. 636/CA/16.05.2008 a Tribunalului Iași, în sensul respingerii acțiunii reclamantului -, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Iași, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței privitoare la soluționarea excepțiilor invocate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul introdus de Penitenciarul Iași împotriva sentinței nr. 636/CA/16.05.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte.
În fond, respinge acțiunea introdusă de reclamantul - în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Iași.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03 noiembrie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -
19.11.2008
2 ex.-
Președinte:Dan Mircea TăbăltocJudecători:Dan Mircea Tăbăltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian
