Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 515/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 515/
Ședința publică din 12 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tăbăltoc Dan Mircea
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Aurelia G -
JUDECĂTOR 3: Obreja
Grefier -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 194/CA din 29.06.2009 a Tribunalului Vaslui, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al procesului, care este la primul termen de judecată și că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, adresa nr. 4240/07.10.2009, prin care Ministerul Culturii, cultelor și Național solicită comunicarea motivelor de recurs în vederea pregătirii apărării.
Curtea, având în vedere dispozițiile art. 150 din Codul d e procedură civilă, a reținut cauza spre soluționare.
CURTEA D E APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința 194/CA/29.06.2009 Tribunalul Vasluia respins acțiunea în pretenții formulată de și alții în contradictoriu cu Direcția pentru cultură, culte și Patrimoniu cultural și Ministerul Culturii și Cultelor, reținând că, atâta timp cât drepturile solicitate nu au fost cuantificate, și nici nu au fost stabilite condițiile acordării acestora, instanța nu se poate substitui puterii legiuitoare.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Împotriva acestei sentințe au introdus recurs reclamanții, care critică hotărârea primei instanțe pe motiv că neacordarea acestor drepturi nu au nici o justificare, atâta timp cât drepturile decurg din lege, iar angajatorul are obligația de a le plăti înaintea oricăror alte obligații, conform art. 156 din Codul muncii.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată ca fiind necontestat faptul că, prin art. 31 alin. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, s-a prevăzut că, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Este de asemenea necontestat faptul că, prin alin. 3 al normei legale menționate, s-a prevăzut că "salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".
Întrucât legea pentru stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici nu era adoptată la data pronunțării hotărârii atacate, în mod justificat prima instanță a reținut că nu se poate substitui puterii legiuitoare și institui norme create pe cale judiciară, prin raportare la prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea reglementării evocate, din moment ce nici cuantumul suplimentelor solicitate prin acțiune și nici condițiile de acordare a acestora nu au fost stabilite prin Legea nr. 188/1999, iar în legile anuale privitoare la salarizarea personalului bugetar aceste suplimente nu se regăsesc.
Această soluție și-a găsit de altfel confirmarea prin decizia adoptată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, admițând recursul în interesul legii, promovat de procurorul general, au stabilit că este neîntemeiată solicitarea funcționarilor publici de a li se plăti, retroactiv și pentru viitor, drepturile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prevăzute de art. 31 alin. 1 lit. c) și lit. d) din Legea nr. 188/1999, republicată, fiecare în cuantum de 25% din salariul de bază.
Dat fiind faptul că, potrivit dispozițiilor art. 329(3), dezlegarea dată problemei interpretării și aplicării prevederilor art. 31 alin. 1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, este obligatorie pentru instanțe, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul reclamanților, constatând că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, întrucât nicio instanță judecătorească nu poate institui ea însăși norme juridice acolo unde puterea legiuitoare nu a finalizat procesul de legiferare decurgând din introducerea în legea cadru privitoare la statutul funcționarilor publici a celor două suplimente, ca și componente a sistemului de salarizare a acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 194/CA/29.06.2009 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - G - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
21.10.2009
Tribunalul Vaslui:
-
Președinte:Tăbăltoc Dan MirceaJudecători:Tăbăltoc Dan Mircea, Gheorghe Aurelia, Obreja
