Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 516/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 516/R-
Ședința publică din 16 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
JUDECĂTOR 3: Ioana Bătrînu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul formulat de recurenta - pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în com. -, împotriva sentinței nr. 88/CA, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimații - reclamanți fiind, toți cu domiciliul ales la Primăria,-, județ
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și se retrage spre deliberare.
CURTEA
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la data de 27 noiembrie 2007, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta Primăria comunei pentru a fi obligată să le plătească drepturile salariale reprezentând prima de vacanță începând cu anul 2001 și până la data de 31 decembrie 2006, actualizate cu indicele de inflație până la data executării hotărârii și să aloce fondurile necesare efectuării plății.
În motivarea acțiunii, au susținut că sunt funcționari publici în cadrul Primăriei județul A și că în această calitate potrivit dispozițiilor Legii nr.188/1999 sunt îndreptățiți la plata primei de vacanță drept care a fost suspendat prin mai multe acte normative, însă aceasta nu a avut ca efect pierderea sa.
Deosebit, au susținut că suspendarea plății nu a atras și suspendarea cursului prescripției, astfel că se află în termenul de a solicita plata sumelor cuvenite cu acest titlu pe care pârâta nu le-a plătit începând cu anul 2001.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.88/CA/22 februarie 2008 a admis acțiunea și a obligat pe pârâtă să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând prima de vacanță pe perioada 2001-2006, actualizate.
Ca să pronunțe această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt funcționari publici și lucrează în cadrul pârâtei, iar potrivit art.33 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici pe lângă indemnizația de concediu au dreptul la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu care se impozitează separat.
Dreptul analizat nu a mai fost însă acordat începând cu anul 2001, dispozițiile care-l prevăd fiind suspendate prin nr.OUG33/2001, până la data de 31 decembrie 2006 și art.5 alin.5 din Legea nr.379/2005.
Instanța a motivat că exercițiul unor drepturi sau libertăți nu poate fi restrâns conform art.53 din Constituție, decât prin lege și numai dacă se impune pentru apărarea securității naționale, a ordinii, sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrângerea respectivă poate fi dispună numai dacă este necesară într-o societate democratică și trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat aplicarea ei, în mod nediscriminatoriu, fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății.
Or, prin suspendarea dispozițiilor care prevăd dreptul la prima de concediu pentru reclamanți au fost încălcate dispozițiile art.53 din Constituție aducându-se atingere principiului protecției juridice a drepturilor omului, precum și principiului că un drept câștigat nu poate fi restrâns sau retras decât printr-un act normativ cu valoare egală.
În legătură cu perioada pentru care este datorat dreptul solicitat, instanța a motivat că reclamanții urmează să fie despăgubiți pentru perioada 2001-2006, așa cum s-a stabilit prin nr.OUG146/2007 ținându-se cont că acțiunea a fost introdusă anterior intrării în vigoare a acestui act normativ și nu s-au făcut dovezi că s-a procedat la plata voluntară.
Pârâta a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus, susținând în esență că a fost pronunțată cu încălcarea legii, potrivit motivului prev.de art.304 pct.9 Cod procedură civilă și a solicitat să fie examinată și prin prisma art.3041Cod procedură civilă.
În dezvoltarea criticii formulate a arătat că nu are calitate procesuală pasivă, primăria fiind o structură funcțională cu activitate permanentă, fără personalitate juridică și fără patrimoniu, entitatea care trebuia chemată în judecată, fiind conform art.20 și art.21 din Legea nr.215/2001, unitatea administrativ-teritorială, respectiv comuna, precum și consiliul local care trebuie să asigure fondurile necesare plății dreptului solicitat, ca autoritate deliberativă.
Recursul este fondat.
Potrivit art.20 alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată, comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorității ale administrației publice locale.
De asemenea, potrivit art.21 alin.1 din același act normativ, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, reprezentate potrivit alin.2 în justiție, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
În altă ordine de idei, potrivit art.41 alin.1 din Codul d e procedură civilă, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în proces.
Din conținutul dispozițiilor legale evocate, se desprinde că parte în proces nu poate fi decât persoana care are folosința drepturilor sale constând în capacitate juridică și patrimoniu propriu, în cazul analizat aceste cerințe fiind întrunite de unitatea administrativ-teritorială, respectiv de comună, reprezentată în justiție prin primar sau mandatarul acestuia.
Or, cum reclamanții au chemat în judecată primăria și nu comuna, rezultă că au legat litigiul cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, care nu poate sta în proces ca pârât.
Așa fiind, rezultă că admițând acțiunea împotriva acesteia instanța a încălcat legea, recursul apărând ca fondat, astfel că va fi admis în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, cu consecința modificării sentinței, iar pe fond a respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI, împotriva sentinței nr.88/CA, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimații fiind reclamanții ,.
Modifică sentința, iar pe fond respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
/22.05.2008
GM/4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Constantina Duțescu, Ioana Bătrînu
