Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 525/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.525/2008
Sedința publică din data de 28 februarie 2008 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTORI: Delia Marusciac, Liviu Ungur Lucia Brehar
- -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și CURTEA DE APEL CLUJ, împotriva sentinței civile nr.3674 din data de 26.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimații, -, și TRIBUNALUL MARAMUREȘ, având ca obiect obligarea la plata sporului de fidelitate, majorarea salariului de bază și plata salariului de merit anual.
La apelul nominal, la a doua strigare, se prezintă intimata-reclamantă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care, reclamanta-intimată depune la acest termen, într-un singur exemplar, întâmpinarea formulată în numele tuturor intimaților-reclamanți și arată că arată că nu solicită administrarea de noi probe.
Recurenții au solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 Cod pr.civ.
Din oficiu, Curtea pune în discuția părții prezente excepția tardivității recursului declarat de pârâta Curtea de Apel Cluj, întemeiată pe dispozițiile prevăzute de art. 301 alin.1 Cod pr.civ. coroborat cu art. 303 Cod pr.civ. raportat la data comunicării hotărârii instanței de fond și data înregistrării recursului ( fila 10 ).
Reclamanta-intimată nu se opune excepției invocate de către instanță din oficiu, solicitând astfel admiterea ei și arată că nu solicită administrarea de noi probe.
Curtea, apreciază ca fiind suficiente probele administrate pentru justa soluționare a cauzei și acordă cuvântul părții prezente.
Reclamanta-intimată solicită respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de pârâți cu consecința menținerii hotărârii pronunțate de Tribunalul Maramureș ca fiind temeinică și legală, potrivit motivelor expuse prin întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
În baza actelor de la dosar, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.3674 din 26 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș s-au respins excepțiile vizând lipsa calității procesuale pasive și inadmisibilitatea acțiunii invocate de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI.
S-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL MARAMUREȘ și CURTEA DE APEL CLUJ.
Pârâții au fost obligați, fiecare potrivit atribuțiunilor legale ce-i revin ca începând cu 1 ianuarie 2007 și în continuare să calculeze și să plătească reclamanților următoarele drepturi salariale: sporul de fidelitate, salariul de bază majorat cu 5 % și acordarea salariului de merit în procent de până la 20 % aplicat la salariul brut pentru 25 % din numărul de posturi prevăzute în statutul de funcții aferent funcționarilor publici.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile urmează a fi respinsă întrucât reclamanții au făcut dovada realizării acesteia, contestând decizia nr. 78/27 februarie 2007 (fila 17) prin care Curtea de Apel Cluja stabilit drepturile salariale ale acestora pe anul 2007.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției este apreciată ca neîntemeiată urmând să fie respinsă.
Instanța a apreciat astfel întrucât Ministerul Justiției este organ de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, care asigură elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiei și a programelor de guvernare în vederea bunei funcționări a justiției, iar potrivit art. 7 din HG nr. 83/2005 este ordonator principal de credite.
Reclamanții, funcționari publici în cadrul departamentului economico-financiar și administrativ al Tribunalului Maramureș au solicitat să le fie recunoscute drepturile salariale prevăzute în legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, potrivit art. 41 din OG nr. 6/24 ianuarie 2007.
Lipsa conciziunii normei legale poate fi complinită prin interpretarea acesteia în armonie cu principiile, regulile și exigențele în materie.
Prin urmare, textul legal este necesar a fi interpretat în sensul de a produce efecte juridice beneficiarilor acestora.
Astfel, din logica internă a normei legale rezultă voința legiuitorului de a recunoaște funcționarilor publici și beneficiul sporurilor și altor drepturi salariale care sunt prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției unde își desfășoară activitatea.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și CURTEA DE APEL CLUJ prin Președinte-JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur Lucia Brehar
Pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, în temeiul art. 304 pct 4 și 9 coroborat cu art. 312 din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul arată următoarele:
Instanța a pronunțat o hotărâre cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 4 Cod pr. civ.
Depășirea atribuțiilor puterii judecătorești reprezintă o situație gravă de natură a înfrânge principiul separației puterilor în stat, fapt pentru care nesocotirea lui atinge prestigiul justiției și dăunează interesului public.
Intimații reclamanți au calitatea de funcționari publici și Ii se aplică legislația care reglementează drepturile, obligațiile și salarizarea acestora, nicidecum legislatia specifică aplicabilă altor categorii de personal, cum este personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești iar, obligând la plata unor drepturi neprevăzute de lege în beneficiul funcționarilor publici, Tribunalul a săvârșit un exces de putere, trecând în mod nepermis în atribuțiile altei puteri constituite în stat.
În cauză nu s-a procedat la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale unei situații concrete, ci dimpotrivă s-au acordat drepturi în beneficiul unei categorii de personal pentru care legea nu le-a prevăzut.
Principiul nediscriminării nu înseamnă a aplica legislația specifică și aplicabilă numai unei categorii de personal, la o altă categorie profesională cum este cea a funcționarilor publici. Dimpotrivă, acest principiu, astfel cum a statuat Curtea Constituțională, nu se opune la a se aplica tratamente diferite pentru situații juridice diferite.
În cadrul instanțelor funcționează și magistrați care de asemenea au statut deosebit de oricare dintre categoriile profesionale care își desfășoară activitatea la instanțe, dar și lege de salarizare diferită. Or, în condițiile în care există tot atâtea statute profesionale și legi de salarizare câte categorii deosebite de personal există în cadrul instanțelor de judecată, este inexplicabil cum au ajuns intimații reclamanți la concluzia că Ii se aplică legislația specifică personalului auxiliar de specialitate, și la fel de inexplicabil pe ce considerente a îmbrățișat instanța de fond această soluție.
Potrivit art. 10 lit. n) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 387/22.09.2005 publicat în Monitorul Oficial nr. 958/28.10.2005, "Președintele curții de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activității curții, precum și atribuții de coordonare și control privind administrarea curții de apel și a instanțelor din circumscripție, după cum urmează:.n) numește personalul auxiliar de specialitate și personalul din departamentul economico-financiar și administrativ al curții de apel și al instantelor din circumscriptia acesteia, aprobă transferul, delegarea, detașarea și dispune promovarea și aplicarea sancțiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în condițiile legii.
Totodată, potrivit art. 153 "Numirea în celelalte funcții publice de execuție și de conducere din cadrul departamentului economico-financiar și administrativ se face prin decizie a președintelui cu ii de apel dintre persoanele care îndeplinesc condițiile generale pentru ocuparea unei funcții publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare și au promovat concursul organizat la nivelul curții de apel".
În conformitate cu art. 4 din OUG 92/2004," funcționarii publici beneficiază de un salariu de baza în funcție de nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice, in raport cu categoria/gradul profesional al funcției publice precum și în raport cu nivelul central sau local la care se prestează activitatea.
De asemenea, funcționarii publici beneficiază de salariu de merit precum și de creșteri salariale in cazul absolvirii unei forme de învățământ superior, de spor de vechime, de plata orelor suplimentare, spor de 15% pentru titlul științific de "doctor", spor de confidențialitate de 15% precum si de premiu anual, în conditiile stabilite prin dispozitiile OUG 92/2004.
Este real faptul că în conformitate cu art. 40 din actul normativ menționat anterior, funcționarii publici beneficiază de sporurile sau alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Astfel, potrivit art. 40 din OUG 92/2004 "Funcționarii publici beneficiază de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea", iar potrivit art. 41 din același act normativ" Prezenta ordonantă de urgentă se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare. precum și cu dispozitiile actelor normative speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi pentru personalul bugetar".
Finalitatea urmărită de legiuitor prin dispozițiile art. 40 din OUG 92/2004, invocate de intimații reclamanți drept temei al pretențiilor deduse judecății, nu poate fi echivalarea sistemelor de salarizare prevăzute de lege pentru celelalte categorii de personal din sistemul judiciar cu cel al funcționarilor publici.
Pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulată de
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul arată următoarele:
Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești precum și drepturile de care aceștia beneficiază, formează obiectul unor reglementări speciale.
Actele normative aplicabile acestei categorii de personal au stabilit, în mod constant, drepturile si obligațiile acestora, cu regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.
Modalitatea de salarizare a acestei categorii de funcționari este distinctă de cea reglementată pentru alte categorii profesionale, diferențele fiind motivate de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
Reclamanții nu se află într-o situație comparabilă cu cea a altor categorii socio-profesionale, atât timp cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați.
Situațiile diferite în care se regăsesc diferite categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.
Funcționarii publici beneficiază de salariu de merit, de creșteri salariale în cazul absolvirii unei forme de învățământ superior, de spor de vechime, de plata orelor suplimentare, spor de 15% pentru titlul stiințific de "doctor", spor pentru condiții vătămătoare de muncă, spor de confidențialitate, în condițiile stabilite prin dispozițiile G nr.6/2007 în raport de instituția în cadrul căreia lucrează.
Legislația specifică autorității în care își desfășoară activitatea reclamanții este G nr.27/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Pârâtul CURTEA DE APEL CLUJ prin Președinte-judecător - solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul arată următoarele:
Soluția instanței de fond nu este motivată în fapt și în drept, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7.pr.civ. sancțiunea fiind cea prevăzută de art. 312 alin.(3) pr.civ.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) din nr.OG6/2007și care are conținut asemănător cu cel al altor acte normative anterioare ce reglementau drepturile salariale ale funcționarilor publici, salariul de merit se acorda condiționat de obținerea unor rezultate deosebite în activitate a desfășurată și în limita a 20% din numărul de posturi corespunzător funcțiilor publice.
Prin urmare, salariul de merit poate fi acordat funcționarilor publici numai dacă sunt îndeplinite condițiile menționate anterior.
Referirile făcute la art. 41 din nr.OG6/2007nu au nici o legătură cu prezenta cauză întrucât dispoziția legală în sine nu este incidentă cauzei.
Art. 41 se referă la alte drepturi salariale prevăzute în legislația, "specifică autorității sau instituției "publice" în care își desfășoară activitate a" funcționarul respectiv.
Dispozițiile art. 41 se interpretează în sensul că funcționarul public beneficiază pe lângă drepturile prevăzute de nr.OG6/2007și de drepturile din legislația specifică a autorității în care lucrează.
Referitor la sporul de confidențialitate, acesta se acordă funcționarilor publici, în general, cu condiția expres reglementată de art. 15 din nr.OG 6/2007.
Instanța de fond nu a analizat în nici un mod soluția privind acordarea acestui spor, respectiv nu a verificat dacă ordonatorul principal de credite a stabilit condiții și limite de acordare, conform ari. 15 alin. (2) și dacă sumele reprezentând aceste sporuri se încadrează în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de Apel constată următoarele:
Potrivit art. 41 din OG nr. 6 / 2007, privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007,: " Functionarii publici beneficiaza si de sporurile sau de alte drepturi salariale prevazute de legislatia specifica autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea."
Ca temei juridic a cererii reclamanții au invocat dispozițiile nr.OG 8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Potivit art. 1 din actul normativ citat anterior: " Prezenta ordonanță reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la <LLNK 12004 567 10 202 3 29>art. 3 din Legea nr. 567/2004,privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare."
Art. 3 din Legea nr. 567/2004, la care se face referire, arată următoarele: "art. 3 al. 1)- Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentaristi, grefieri arhivari, informaticieni, registratori.
(2) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.
(3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural și aprod."
De asemenea, OG 8/2007 reglementează în cat. II salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în cap. III salarizarea personalului de instruire fără specialitate juridică și a personalului care ocupă funcții auxiliare din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri și în cap. IV salarizarea personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice.
În noul act normativ de slarizare, invocat de către reclamanți ca temei juridic al cererii de chemare în judecată nu se face trimitere și laalte categorii de personalce își desfășoară ativitatea în domeniul justiției, respectiv funcționarii publici, așa cum sunt reclamanții.
În vechiul sistem de salarizare, reglementat de Legea nr. 50/ 1996,privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, se prevedea în cap. 1 Salarizarea și alte drepturi alepersonaluluidin cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor;Secțiunea 1 Dispoziții generale; <LLNK 12000 83130 302 1 46> art. 1, următoarele: Salarizarea magistraților și apersonaluluidin instanțele judecătorești și parchete se face ținându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justiției de putere în stat, de pregătirea și competenta profesională, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile pentru magistrați, prevăzute de Constituție și de <LLNK 11992 92 11 201 0 17>Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească, republicată."
Se poate constata că vechiul sistem de salarizare cuprindea o zonă mai largă a categoriilor de personal căruia i se putea aplica sistemul de salarizare reglementat de Legea nr. 50/2006, acesta fiind și motivul de admisibilitate a cererii anterioare a reclamanților, de acordare a drepturilor pentru anii 2005 și 2006 (sent. civ. 5509/18 dec. 2006,. 5, dos. fond).
Noul sistem de salarizare, reprezentat de nr.OG 8/2007, cuprinde detaliat categoriile de personal căruia i se adresează, indicate anterior, astfel încât nu mai este posibilă corelarea cu norma generală de trimitere cuprinsă în art. 41 din OG nr. 6 / 2007.
Se poate constata că potrivit titlului și conținutului nr.OG 8/2007, acest act normativ reglementează exclusiv salarizarea și alte drepturi alepersonalului auxiliarde specialitate și mai mult, nu are nicio tangență cu salarizarea altor categorii de personal din sistemul justiției, cum ar fi, spre pildă, funcționarii publici.
Din cele ce preced, Curtea observă că OG nr.8/2007, ca legislație specifică sistemului de justiție, reglementează exclusiv salarizareapersonalului auxiliar, categorie din care nu fac parte funcționarii publici în înțelesul și sfera de aplicare a Legii nr.188/1999 (art.6 lit.c).
Ca atare, Curtea observă că în ceea ce-i privește pe reclamanți (funcționarii publici ce aparțin de departamentul economic-financiar și administrativ ale instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea (conform art.125 și urm. din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară) acestora li s-a aplicat legislația specifică de salarizare a personalului auxiliar de specialitate care a inclus în sfera sa de reglementare și alte categorii de personal (Secțiunea a 2-a: Salarizarea personalului auxiliar de specialitate șialtor categorii de personaldin Cap.1: Salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor din Legea nr.50/1996 cu modificările și completările ulterioare), însă noul act normativ cuprinde reglementări specifice pentru categoriile de personal arătate acolo și nu și pentru alte categorii de personal, cum ar fi funcționarii publici reclamanți.
În consecință, în temeiul art. 304 pct. 9.pr.civ. rap. La disp. art. 20 al. 3 din legea nr. 554/2004, se vor dmite recursurile declarate de către pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M împotriva sentinței civile nr.3674 din 26 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, ce va fi modificată în sensul că se va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanți.
Cu privire la recursul formulat de pârâtul CURTEA DE APEL se constată că este tardiv formulat.
Astfel, Curtea a constatat că hotărârea instanței de fond a fost comunicată recurentului CURTEA DE APEL la data de 17.12.2007 ( 87 dosar fond), iar termenul de recurs de 15 zile a expirat la data de 2 ianuarie 2008, zii nelucrătoare, astfel încât s-a prelungit până în data de 3 ianuarie 2008.
Recursul a fost înregistrat la Tribunalul Maramureș în data de 4 ianuarie 2008, cu depășirea termenului legal, astfel că excepția de tardivitate a recursului urmează să fie admisă și recursul formulat de către Curtea de Apel Cluj să fie respins ca tardiv, în considerarea disp. art. 301.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.3674 din 26 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o modifică în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanți.
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL CLUJ.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red./
3 ex./29.04.2008
Jud.fond.-
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Liviu Ungur Lucia Brehar
