Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 546/2008. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr. 6839/86/2007 - lit. priv. funcț. publici -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 546
Ședința publică din 10 aprilie 2008
Președinte - -
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul F, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor S,-, jud. împotriva sentinței nr. 3332 din 19 decembrie 2007 a Tribunalului - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr. 6839/86/2007 ).
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 3 aprilie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea apărătoarei recurentului să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 10 aprilie 2008.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 09.11.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor S, solicitând obligarea acesteia la acordarea și plata drepturilor bănești la nivelul de 1239 lei salariu de bază avut anterior transferului, începând cu data de 01.11.2006 și în continuare, sumă ce urmează a fi actualizată în raport de rata inflației, calculată de la data scadenței și până la data efectuării plății, cu păstrarea funcției dobândită în carieră, de consilier juridic clasa I, grad superior, treapta
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 1 nov. 2006 s-a transferat în interes de serviciu la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor S, din funcția publică de conducere de secretar al unității administrativ-teritoriale în funcția publică de conducere de șef serviciu la Serviciul de Evidență a Persoanelor din cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor.
Deși actele normative în vigoare prevăd că în cazul transferului în interesul serviciului se mențin drepturile salariale câștigate în cursul carierei de funcționar public, pârâta nu a procedat în acest sens, cu toate că în bugetul instituției pentru anul 2006 erau asigurate fondurile necesare pentru acordarea drepturilor salariale dobândite anterior.
A mai arătat reclamantul că personalul este încadrat pe gradații, trecut dintr-o unitate bugetară în altă unitate bugetară pe aceeași funcție, grad sau treaptă profesională, prin acordul între conducerile celor două unități și cu consimțământul persoanei în cauză se încadrează la gradația avută, dacă se aplică același nivel de salarizare sau la o gradație care să-i asigure un salariu de bază apropiat de cel avut atunci când se aplică un nivel inferior de salarizare.
De asemenea, a mai susținut reclamantul că OG nr.123/2003 prevede că "pentru funcționarii publici care ocupă o funcție publică de conducere, salariul de bază este cel corespunzător funcției publice de execuție deținute înainte de reîncadrare".
A precizat reclamantul că, de asemenea, art. 7 alin. 10 din OUG nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 prevede că, până la adoptarea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, funcționarii publici din categoria înalților funcționari publici și a funcționarilor publici de conducere își păstrează funcțiile publice de execuție corespunzătoare. Art. 5 alin.4 din OG nr.2/2006 prevede că până la adoptarea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, funcționarii publici de conducere își păstrează nivelul salariilor de bază ale funcțiilor publice de execuție corespunzătoare, la care se adaugă indemnizația de conducere, cu excepțiile prev. de art. 5 alin. 1 din OG nr.2/2006.
Referitor la același act normativ, reclamantul a arătat că art. 6 alin.4 prevede că funcționarii publici care ocupă în anul 2006, în condițiile legii, funcția publică de director general sau o altă funcție publică de conducere beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică de execuție deținută anterior, la care se adaugă indemnizația de conducere.
A mai arătat reclamantul că potrivit art. 90 alin. 4 din Legea nr.188/1999 republicată, transferul în interesul serviciului se face într-o funcție publică de aceeași categorie, clasă și grad profesional cu funcția publică deținută de funcționarul public sau într-o funcție publică de nivel inferior. Cum formularea din prima parte a alin. 4 este imperativă ("se face", iar nu "se poate face"), reclamantul consideră că transferul său trebuia făcut de pe funcția publică de conducere de secretar al unității administrativ teritoriale pe funcția publică de conducere de șef serviciu, cu menținerea drepturilor salariale câștigate, conform art. 7 alin. 10 din OG nr.92/2004, anexa 7.
Pârâta, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că, potrivit prev. art. 5 alin.4 din OG nr.2/2006, până la adoptarea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, funcționarii publici de conducere își păstrează nivelul salariilor de bază ale funcțiilor publice de execuție corespunzătoare, la care se adaugă indemnizația de conducere, cu excepțiile prevăzute de prezenta ordonanță, excepțiile fiind prevăzute la alin. 1 al articolului sus menționat și anume: pentru funcțiile publice de prefect, subprefect, secretar general, secretar general adjunct, secretar general al județului, secretar general al mun. B și secretar al unității administrativ teritoriale, salariile de bază sunt stabilite la lit. A din anexele la OG nr.2/2006, acestea cuprinzând și indemnizația de conducere, aceste funcții neavând funcții publice de execuție corespunzătoare.
Prin sentința nr. 3332 din 19 decembrie 2007, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în esență, că reclamantul a fost transferat, la data de 1 nov. 2006, din funcția publică de secretar al unității administrativ-teritoriale, respectiv com., în funcția publică de conducere de șef serviciu la Serviciul de Evidență a Persoanelor din cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor.
Având în vedere disp. art. 6 alin. ultim din OG nr.2/2006 și pct. 13 din anexa nr.12 a HG nr.281/1993, instanța de fond a constatat că reclamantului i s-au acordat drepturile bănești cuvenite pentru activitatea desfășurată în funcția publică de șef serviciu la Serviciul de Evidență a Persoanelor, respectând dispozițiile legale incidente la stabilirea salarizării reclamantului, în condițiile în care nici nu există corespondență între funcția actuală a reclamantului și cea deținută anterior.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul.
În motivare, recurentul invocă nelegalitatea sentinței, arătând că în mod eronat instanța de fond i-a respins acțiunea, făcând o aplicare greșită a legii, deși este îndreptățit la acordarea salariului avut anterior, așa cum rezultă imperativ din conținutul disp. art. 90 alin. 3 din Legea nr.188/1999 republicată, la care se adaugă indemnizația de conducere pentru noua funcție, conform principiului drepturilor câștigate, așa încât discriminarea la care a fost supus, este evidentă.
Examinând recursul declarat în cauză, ale cărui motive pot fi încadrate în art. 304 pct.1 Cod proc. civ. și luând în considerare art. 3041Cod proc. civ. curtea constată că este nefondat.
Potrivit art. 5 alin.4 din OG nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, până la adoptarea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, funcționarii publici de conducere își păstrează nivelul salariilor de bază ale funcțiilor publice de execuție corespunzătoare, la care se adaugă indemnizația de conducere, cu excepțiile prevăzute de prezenta ordonanță, excepțiile fiind prevăzute la alin. 1 al art. susmenționat și anume: pentru funcțiile publice de prefect, subprefect, secretar general, secretar general adjunct, secretar general al județului, secretar general al mun. B șisecretar al unității administrativ teritoriale, salariile de bază sunt stabilite la lit. A din anexele la OG nr.2/2006, acestea cuprinzând și indemnizația de conducere, aceste funcții neavând funcții publice de execuție corespunzătoare.
În speță, salariul de bază prevăzut în Dispoziția Directorului executiv al S nr.68/01.11.2006, privind numirea în funcția publică, a fost stabilit prin aplicarea indemnizației de conducere corespunzătoare de 30% la salariul de bază al funcției publice de execuție aferentă funcției de conducere, la nivelul de finanțare prevăzut în statul de funcții, ca și aplicarea sporului de vechime în muncă de 25%.
De altfel, așa cum rezultă din adresa ANFP nr.-/30.03.2007 "salariul de bază al secretarului de comună este stabilit în cotă fixă, incluzând și indemnizația de conducere, astfel că, funcția publică de conducere de secretar al comunei nu are din punct de vedere al salarizării un echivalent într-o funcție publică de execuție, nefiind "asimilată" cu funcția publică de execuție de consilier juridic, grad profesional superior, treapta I de salarizare (conform prev. Legii nr.661/2001 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.284/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, funcția publică de secretar de comună nu are o funcție publică de execuție corespunzătoare).
De remarcat este faptul că prev. art. 7 alin. 10 din OUG nr.92/2004 invocate în acțiune sunt regăsite și în art. 5 alin.4 din OG nr.2/2006, în baza căreia s-a stabilit salarizarea acestuia la data transferului, art. 5 prevăzând în plus la alin. 1 excepții care includ tocmai și secretarii unităților administrativ-teritoriale a căror salarii de bază cuprind indemnizația de conducere, salarii stabilite la lit. A din anexele OG nr.2/2006.
Raportul de serviciu a fost stabilit între și reclamant la data 01.11.2006, salarizarea făcându-se la nivelul funcției de execuție (consilier juridic grad profesional principal, treapta I) din statul de funcții al instituției, conform prev. OG nr.2/2006.
Având în vedere că transferul reprezintă o modalitate prin care se modifică raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, care operează între autorități sau instituții publice, este firesc ca drepturile salariale să fie stabilite potrivit statului de funcții al instituției publice în care funcționarul public s-a transferat.
Așadar, transferul reclamantului s-a efectuat de pe funcția publică de conducere de secretar al comunei de categoria II - care nu are ca echivalent o funcție publică de execuție corespunzătoare, pe funcția publică de conducere de șef Serviciu de Evidență a Persoanelor - care avea stabilită funcția publică de execuție consilier juridic clasa I, grad profesional principal, treapta I, salariul de bază al funcției de conducere ocupate fiind stabilit la nivelul de finanțare prevăzut în statul de funcții al instituției.
Ca urmare, cum instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale susmenționate, criticile recurentului apar a fi neîntemeiate, motiv pentru care recursul de față urmează a fi respins ca nefondat, conform art. 312 Cod proc. civ.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul F, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor S,-, jud. împotriva sentinței nr. 3332 din 19 decembrie 2007 a Tribunalului - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. ND
Jud.
Tehnored. MM
2 ex. - 21.05.08
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena, Grapini Carmen, Nastasi Dorina