Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 632/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 632
Ședința publică din data de 16 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Urlețeanu
Grefier - - -
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtulINSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUIcu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței nr. 110 din 24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimații reclamanți,toți reprezentați de - Târgoviște,-, județul D și intimata Târgoviște,-, județul
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații reclamanți, lipsă fiind recurenta pârâtă Instituția Prefectului Județului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxei judiciare de timbru iar recurentul prin cererea de recurs solicită și judecata cauzei în lipsă, după care,
Intimații reclamanți depun la dosar concluzii scrise și având pe rând cuvântul solicită respingerea recursului ca neîntemeiat motivat de faptul că legea nu limitează acordarea sporului solicitat la o perioadă de 1 an respectiv 2 ani de la data intrării în vigoare a Legii 263/2006 din moment ce același text de lege precizează că anual conducătorul instituției nominalizează salariații implicați direct în aplicarea legilor retrocedării proprietăților.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la această instanță la 9.12.2008, reclamanții, în calitate de funcționari publici din cadrul Instituției Prefectului - Județul D, au chemat în judecată pe pârâta Instituția Prefectului Județului D, solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei la acordarea drepturilor bănești, actualizate cu indicele de inflație, reprezentând sporul de dificultate, de 50% din salariul de bază al fiecăruia, în conformitate cu disp. art.5 alin.2 din OUG nr.209/2005 probată prin Legea nr.263/2006, coroborate cu disp. HG nr.240/2006.
În motivarea acțiunii, reclamanții au precizat faptul că au fost beneficiari ai acestui spor până la data de 1.01.2008, dată de la care în mod nelegal s-a dispus încetarea acordării acestui spor, apreciindu-se în mod greșit că dispozițiile legale susmenționate, limitează în timp acest drept.
Mai au precizat reclamanții că în activitatea instituției din care fac parte, procesul de retrocedare a proprietăților reprezintă o pondere importantă atât ca volum de muncă cât și în ceea ce privește complexitatea acesteia, fiind desfășurată în continuare numai de către reclamanți, situație ce determină o creștere semnificativă a atribuțiilor acestora, întrucât nu sunt degrevați de celelalte sarcini de serviciu stabilite prin fișa postului, iar ședințele de validare / invalidare precum și acordarea de despăgubiri de către au loc săptămânal și necesită un volum de muncă important, raportat la un număr mic de funcționari publici care au asemenea retribuții.
În raport de aceste considerente, reclamanții apreciază că interpretarea corectă a textului de lege invocat în acțiune este aceea că, acordarea sporului de dificultate nu poate fi limitată la perioada de un an, respectiv doi ani de la data intrării în vigoare a Legii nr.263/2006, din moment ce același text de lege precizează că, anual, conducătorul instituției nominalizează salariații implicați direct în aplicarea legilor retrocedării proprietăților, beneficiari ai acestui spor.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosarul cauzei Ordinul nr.33/18.02. 2008, Ordinul nr.228/29.06.2007 emise de Prefectul Județului D în aplicarea dispozițiilor art.5 alin.2 din Legea nr.263/2006, adresa nr.1375/27.11.2008 emisă de Instituția Prefectului județului D, prin care li se aduce la cunoștință faptul că sporul de dificultate prevăzut de OUG nr.209/2005 nu mai poate fi acordat în continuare datorită faptului că în bugetul instituției nu sunt prevăzute sume cu această destinație, precum și copii ale proceselor verbale încheiate în cursul anului 2008 privind activitatea desfășurată de reclamanți în cadrul comisiei instituie la nivelul Prefecturii D pentru restituirea proprietăților.
În cursul judecății, la dosarul cauzei s-a depus de către Instituția Prefectului adresa nr.399/30.01.2009 prin care se face mențiunea că reclamanții sunt implicați în mod direct în activitățile desfășurate în baza Legii nr.10/2001, cu precizarea că niciunul dintre aceștia nu a beneficiat de sporul de dificultate de 50% din salariul de bază, începând cu data de 1.01.2008 și până în prezent.
Prin sentința nr 110 din 24.02.2009 Tribunalul Dâmbovița a admis acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului Județului
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 din Legea nr.263/2006 pentru aprobarea OUG nr.209/2005 privind completarea și modificarea unor acte normative din domeniul proprietății, salariații instituțiilor bugetare implicați direct în aplicarea legilor fondului funciar, ca membrii în comisiile înființate în acest sens, beneficiază de un spor de până la 50 % din salariul de încadrare, pe o perioadă de 1 an calculată de la data intrării în vigoare a legii, iar potrivit art.2 alin.1 teza a II a din aceeași lege stabilirea celor care beneficiază de acest spor, se face anual, în limita fondurilor pentru plata salariilor. Interpretarea acestor dispoziții duce la concluzia că legiuitorul nu a avut în vedere un singur an de acordare a sporului de dificultate de 50 % din salariul de încadrare, ci perioade anuale, determinate de nevoile practice rezultate din activitatea de constituire și reconstituire a dreptului de proprietate funciară.
A mai reținut că prin înscrisurile depuse la dosar, reclamanții au făcut dovada faptului că activitatea desfășurată de aceștia în cadrul comisiei înființate la nivelul Prefecturii D, a avut loc pe durata întregului an 2008, situație de fapt confirmată în mod expres și de Instituția Prefectului- județul D, prin adresa nr.399/30.01.2009, prin care se confirmă faptul că reclamanții sunt implicați în mod direct în aplicarea Legii nr.10/2001 și că nu au beneficiat de sporul de dificultate, de 50 % din salariul de bază, începând cu data de 1.01.2008 și până în prezent.
Împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Dâmbovițaa formulat recurs pârâta
Instituția Prefectului Județului D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie deoarece prin susmenționata sentință s-a admis acțiunea formulată de reclamanți și s-a dispus acordarea către aceștia a unui spor de dificultate în procent de 50% calculat la salariul de bază, actualizat cu indicele de inflație începând cu 01.01.2008 și în continuare, deoarece în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 263/2006, salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completărilor ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de 1 an, calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recurenta apreciază că termenul este imperativ și la momentul solicitării a expirat, iar pe cale de consecință nu mai poate fi acordat.
Față de aceste susțineri solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile în sensul respingerii acțiunii ca neintemeiată.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. II alin.1 teza II din Legea 263/2006, salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acordăse face anualde către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Având în vedere contradicția ce rezultă din aceste dispoziții legale se impune o "interpretare a legii civile", prin care se înțelege operațiunea logico-rațională de lămurire, de explicare a conținutului și sensului normelor de drept civil, în scopul justei lor aplicări, prin corecta încadrare a diferitelor situații din viața practică în ipotezele ce le conțin.
Astfel, legea civilă trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul neaplicării:actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat.Acestă regulă de interpretare este conținută în art. 978C.civ. pentru interpretarea convențiilor, dar pentru identitate de rațiune, ea este extinsă și la interpretarea normei de drept civil.
Așa fiind, prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a reglementării cuprinsă în textul de lege menționat mai sus, din care rezultă că acordarea sporului nu era limitată la perioada de un an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2006, din moment ce s-a stabilit ca anual conducătorul instituției să nominalizeze salariații care pot beneficia de acest spor, în condițiile legii, aplicabilitatea legilor fondului funciar făcându-se neîntrerupt, ca urmare a necesităților determinate de imposibilitatea finalizării acțiunilor de restituire a proprietăților, din motive obiective, unele ținând de acțiunile litigioase ivite pe parcurs sau de necesitatea modificării suprafețelor la care foștii proprietari erau îndreptățiți, ca urmare a măsurătorilor făcute cu ocazia punerii în posesie.
Constatând că sentința atacată, nu este afectată de nici unul din motivele de casare sau de modificare prevăzute de art. 304.pr. civ. în temeiul art. 312 și 3041.pr. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței nr. 110 din 24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimații reclamanți,toți reprezentați de - Târgoviște,-, județul D și intimata Târgoviște,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
2.ex/ 06.05.2009
.fond - - - Tribunalul Dâmbovița
Jud.fond -
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu
