Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 789/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 4.01.2008
DECIZIA CIVILĂ Nr. 789
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Victoria Catargiu
GREFIER - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate C-S împotriva sentinței civile nr. 489 din 18 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S, în dosar nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți, ,intimații intervenienți, G, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999)
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,față de lipsa părților și având în vedere că în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
C U
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.489/18.04.2008 pronunțată de Tribunalul C- în dosar nr- s-a admis acțiunea formulată de către reclamanții, -, -, și precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de către -, -, G, A, RĂDUȚI -, -, și, în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE C -S și a obligat pârâta să plătească reclamanților și intervenienților în interes propriu, în raport de perioada în care aceștia au avut calitatea de funcționari publici, drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% fiecare din salariul de bază, actualizate cu indicele de inflație calculat în funcție de data nașterii drepturilor și până la data plății efective, pentru perioada 01.01.2004 - 18.04.2008.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții și intervenienții în interes propriu au fost sau sunt funcționari publici ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate C-S (fila 143-146 dosar).
Referitor la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare instanța reține că dreptul reclamantului - funcționar public, la plata acestora a fost reglementat prin art. 31 alin. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999. Prin art. 44 din OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 și art.48 din OG 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006 s-a dispus suspendarea aplicării dispozițiilor art. 29 alin.1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 (art. 31 alin. 1 lit. c și după republicarea legii), pentru perioada 2004 - 2006.
Raportul de serviciu dintre funcționarul public și autoritățile sau instituțiile publice din care acesta face parte trebuie să se bazeze pe principiul bunei-credințe, al consensualității obligațiilor și drepturilor, inclusiv cele pecuniare căzute în sarcina fiecărei părți, cu îndeplinirea și realizarea obligațiilor și răspunderilor ce decurg din fișa cu atribuțiile de serviciu, dar și cu plata integrală a muncii prestate, având în vedere complexitatea, importanța și finalitatea muncii. Condițiile în care aceste drepturile salariale sunt stabilite trebuie efectuate în sprijinul realizării și aplicării normelor juridice, inclusiv cele cuprinse în Legea nr.188/1999, republicată.
Normele legale de suspendare a aplicării dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru anii 2004 - 2006 nu mai sunt în vigoare la data sesizării instanței, iar din interpretarea logică, sistematică și cronologică a actelor normative mai sus enunțate, raportat la art.64 al.3 din Legea nr.24/2000 privind tehnica de elaborare a actelor normative, față de formularea acestui text de lege în sensul că "dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare", rezultă că suspendarea unui act normativ are ca efect doar amânarea până la un termen cert și determinat a aplicării acestuia, însă acest fapt nu poate duce la suprimarea definitivă a efectelor actului normativ afectat de suspendare.
Prin art. 38 din Codul muncii se prevede, în mod imperativ, că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu. De aceea, fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu puteau fi anulate prin actele normative menționate. De altfel, aceste dispoziții legale nu conțin vreo referire la eventualitatea desființării dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, ci doar la suspendarea exercițiului acestui drept.
În atare situație, suspendarea exercițiului dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege ce prevede acest drept.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat.
De aceea respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate, în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se bucure efectiv de acestea pentru perioada în care sunt prevăzute de lege.
Așa fiind, instanța a apreciat că suspendarea, în două rânduri succesive, a aplicării dispozițiilor art. 31 alin. 1 lit. c și din Legea nr.188/1999 nu echivalează cu abrogarea acestei prevederi legale și că efectul actelor normative OUG 92/2004 și OG 2/2006, a fost doar acela de a amâna începutul exercițiului dreptului subiectiv la încasarea indemnizației reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pe perioada 2004 - 2006.
Astfel, în temeiul art. 31 alin. 1 lit. c și din Legea nr.188/1999 și art.18 din Legea nr.554/2004, instanța a admis acțiunea formulată de către reclamanții, Și precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de către, G, Și în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate C -S și în consecință a obligat pârâta să plătească reclamanților și intervenienților în interes propriu, în raport de perioada în care aceștia au avut calitatea de funcționari publici, drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% fiecare din salariul de bază, actualizate cu indicele de inflație calculat în funcție de data nașterii drepturilor și până la data plății efective, pentru perioada 01.01.2004 - 18.04.2008.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa de Asigurări de Sănătate C -S și a solicitat modificarea sentinței și respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
În motivarea recursului se arată că, prin prevederile pct. 17 din articolul unic din Legea 417/2006, pentru aprobarea OG nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și ale altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, s-a suspendat aplicarea dispozițiilor lit. c și d ale art. 29 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 republicată până la data de 31 decembrie 2006. Recurenta susține, în motivele de recurs, că în perioada 2004-2006, drepturile salariale, reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, au fost suspendate succesiv, prin OUG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006.
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârii instanței de fond prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt pe baza actelor și probelor de la dosar și în mod legal a admis acțiunea reclamanților și a obligat pârâta la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător al treptei de salarizare, pe perioada în care, reclamanții și intervenienții au avut calitatea de funcționari publici.
Prima instanță a reținut în mod corect că dreptul reclamanților la suplimentul postului și suplimentul corespunzător al treptei de salarizare, a fost reglementat prin art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici. Împrejurarea că prin OUG nr.92/2004 și OG nr.2/2006, s-a dispus suspendarea aplicării acestor dispoziții legale pentru anii 2004-2006, nu înseamnă că s-a dispus și înlăturarea acestui drept, așa încât în mod corect prima instanță a apreciat că suspendarea în două rânduri succesive a aplicării dispozițiilor art. 31 alin. 1 lit. c și d din legea nr. 188/1999, nu echivalează cu abrogarea acestei dispoziții legale.
Rezultă din cele de mai sus, că motivele de recurs invocate de pârâtă sunt neîntemeiate, astfel că în temeiul prevederilor art. 312 pct. 1, din Codul d e procedură civilă, instanța va respinge recursul acesteia ca nefondat și va menține sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate C-S împotriva sentinței civile nr. 489 din 18 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iulie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Pentru JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
A în CO, semnează
Președinte Secție
-
GREFIER
- -
Red.CM -18.07.2008
Tehnored LM- 21.07.2008
2 expl/SM
Prima instanță Tribunalul C-S- Judecător -
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Victoria Catargiu
