Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 964/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR.964/R-CONT
Ședința publică din 16 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru judecător
JUDECĂTOR 2: Ioana Miriță
JUDECĂTOR 3: Ioana Bătrînu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, declarat de pârâțiiPRIMĂRIA ORAȘULUI CJudețul A șiPRIMARUL ORAȘULUI- prin reprezentant, cu sediul în C,-, județul A,PRIMARIA ORASULUI C - C,Județul A, împotriva sentinței nr.64/CA/02.02.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - Complet Specializat în Contencios Administrativ și Fiscal în contradictoriu cu intimatul- reclamant - domiciliat în C,-, Județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier - juridic pentru recurenții - pârâți și intimatul-reclamant asistat de avocat
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Se depun la dosar concluzii scrise de către reprezentantul recurenților.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Constatându-se recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, respingerea cererii formulată de reclamant ca nefondată. Primul motiv de recurs vizează necitarea primarului la instanța de fond, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.5 Cod pr.civilă. Un alt motiv este acela că instanța de fond a acordat și ceea ce nu s-a solicitat, respectiv a dispus anularea și a calificativului "nesatisfăcător", deși reclamantul nu a formulat o astfel de cerere. De asemenea, nu a precizat, în mod concret, care sunt motivele pentru care a dispus anularea raportului de evaluare. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului, instanța nu s-a pronunțat, ceea ce echivalează cu o nesoluționarea a fondului, fapt ce atrage casarea sentinței și rejudecarea cauzei.
Apărătorul intimatului-reclamant solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței instanței de fond. Invocă excepția lipsei de interes, în condițiile în care, prima instanță, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Orașului C și a admis acțiunea doar față de emitentul actului administrativ contestat. Referitor la motivul de recurs vizând necitarea primarului, acesta este nefondat, motivat de faptul că acțiunea a fost formulată împotriva Primăriei orașului C și a primarului orașului C- autoritate a administrației publice locale, autoritate executivă, așa cum este definită de art.23 din Legea nr.215/2001.Nici motivul privind faptul că instanța a acordat mai mul decât s-a cerut nu este fondat. Trimiterea cauzei spre rejudecare nu poate fi hotărâtă pentru un astfel de motiv, instanța de recurs putând verifica această chestiune, fără să fie necesară trimiterea spre rejudecare.
Pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare, solicită respingerea recursurilor și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursurilor de față:
Constată că prin contestația înregistrată la data de 15.02.2007, contestatorul a chemat în judecată pe intimatul PRIMARUL ORASULUI C- A solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună anularea Raportului de evaluare anuală nr. 13349/11.12.2006, întocmit pentru activitatea desfășurată de acesta, în anul 2006.
În motivarea contestației, a arătat că, prin raportul menționat, i s-a dat incorect calificativul "nesatisfăcător", pentru activitatea desfășurată în anul 2006, întrucât între acesta și primar au intervenit neânțelegeri, motiv pentru care acesta nu i-a mai semnat ordinele de serviciu și, ca atare, a fost în imposibilitate să-și realizeze sarcinile de control în cadrul auditului intern. De altfel, este singurul funcționar public din cadrul acestei instituții care a primit un asemenea calificativ, ceea ce explică starea conflictuală dintre cele două părți. Acest calificativ este apreciat ca necorespunzător și în contradicție cu celelalte calificative primite în anii precedenți, respectiv de " bine", dar și cu competența sa profesională, având o vechime de peste 35 ani, din care director de filială bancară - 6 ani.
La data de 14.05.2006, contestatorul și-a precizat cererea, în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu și cu Primăria Oraș C, solicitând obligarea celor doi pârâți la plata de daune morale, în cuantum de 50.000 lei.
Prin întâmpinarea formulată la data de 4.06.2007, Primăria Oraș Cai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, precum și cea tardivității introducerii contestației.
Tribunalul Argeș - prin sentința civilă nr.561/CA/29.10.2007- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei, a respins excepția tardivității contestației invocată de aceasta și admis acțiunea reclamantului, anulând Raportul de evaluare anuală privind calificativul "nesatisfăcător", cu obligarea pârâtului la o nouă reevaluare, ținând cont de fișa postului din perioada supusă evaluării.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, tribunalul a reținut, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a primăriei, temeinicia acesteia cu motivarea că emitentul actului este primarul, care va avea legitimare procesuală activă în prezenta cauză, iar, potrivit Legii contenciosului administrativ, acțiunea se judecă în contradictoriu cu emitentul actului a cărui anulare se cere.
Referitor la excepția tardivității, instanța de fond a reținut că nu este întemeiată, contestația fiind apreciată ca formulată în termenul legal
Pe fondul cauzei, s-a reținut că, evaluarea funcționarilor publici de carieră, se realizează potrivit Regulamentului aprobat prin nr.HG1209/2003, Anexa nr.3, ținându-se cont de fișa postului funcționarului public ce urmează a fi evaluat și de gradul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu prevăzute în fișă. Astfel, s-au reținut atribuțiile pe care reclamantul le-a avut, potrivit fișei postului (40-42.), limitele acestora, precum și faptul că auditorul intern își desfășoară activitatea pe baza ordinului de serviciu scris, aprobat de conducătorul instituției publice și care prevede în mod explicit scopul, obiectivele și durata auditului și are acces la toate datele și informațiile pe care le consideră relevante scopului și obiectivelor precizate în ordinul de serviciu, iar personalul de execuție implicat în activitatea respectivă trebuie săi asigure tot sprijinul necesar desfășurării în bune condiții a auditului intern.
Instanța de fond a reținut că a fost întocmit proiectul de evaluare cu nr.13349/11.12.2006 (29-31), act prin care reclamantului, pentru activitatea desfășurată, i s-a acordat calificativul "nesatisfăcător", pe baza notelor cuprinse între 1 și 1,50, media finală a evaluării fiind 1,03.
Privitor la această propunere, s-a constatat că reclamantul a formulat obiecțiuni, la data de 27.12.2006 (15), în care s-a menționat că propunerea nu corespunde adevărului, însă, proiectul a devenit definitiv și s-a transformat în raport de evaluare, la data de 29.12.2006, dată la care a fost semnat de primar, în calitate de evaluator (31).
S-a mai reținut că, pe acest raport, nu există semnătura reclamantului, ci doar mențiuni la rubrica comentariile funcționarului public evaluat, nedatate și nesemnate, mențiuni care au fost completate de acesta, ulterior, la data de 18.10.2007. La această dată, reclamantul a și formulat contestație împotriva raportului de evaluare, înregistrată sub.nr.1932 ( 16-17) la primarul orașului C, contestație respinsă, în data de 26.01.2007 (39) și comunicată recomandat reclamantului, la 30.01.2007 (44), soluție atacată prin prezenta acțiune.
Din raportul întocmit, au rezultat deficiențe atât în activitatea primarului, cât și a reclamantului. Cele reținute în sarcina reclamantului constau în nerealizarea unui control eficient, în nerespectarea metodologiei și procedurii de lucru, prevăzute în normele de audit public intern, redactarea rapoartelor, respectarea structurii standard a raportului de audit public intern, difuzarea raportului etc. Cele reținute în sarcina pârâtului privesc atribuțiile de audit stabilite reclamantului care, parțial, sunt în contradicție cu dispozițiile Legii nr.672/2002 și a Ordinului nr.38/2003, organizarea controlului de audit, insuficiența numărului de posturi, asigurarea bazei materiale, planificare anuală, planificare strategică
Organul de control a făcut și aprecieri cu privire la activitatea de audit pe cele șase obiective verificate, de îmbunătățit și critic (74).
Deficiențele reținute în sarcina reclamantului i-ar fi imputabile numai în măsura în care din actul de control nu rezulta nici o deficiență în sarcina pârâtului, că acesta a luat măsuri de organizare corespunzătoare activității de audit și a asigurat participarea acestuia la programe de perfecționare continuă.
Comparând susținerile părților, s-a constatat și reținut că evaluarea făcută reclamantului nu a ținut cont de fișa postului.
Susținerea că s-ar fi avut în vedere rezultatul controlului A nu a fost primită, reținându-se că raportul de control întocmit de acest organ a fost comunicat pârâților la data de 29.12.2006, după întocmirea proiectului în raport de evaluarea din data de 11.12.2006.
S-a reținut, în acest sens, că acest raport a fost comunicat pârâților de către A cu adresa nr.86505/29.12.2006 și înregistrat sub nr.14008/29.12.2006 la Primăria Orașului C (45-74).
Comparându-se data comunicării acestui raport, 29.12.2006 cu data de 11.12.2006, data la care s-a întocmit proiectul de raport de evaluare, s-a reținut că proiectul respectiv a fost întocmit fără a avea la bază un act care să justifice notarea și calificativul nesatisfăcător propus.
Instanța a constatat că pârâtul trebuie să facă o nouă reevaluare reclamantului, ținând cont de fișa postului avută în anul 2006 și gradul de îndeplinire a acesteia pe perioada în care a emis ordine de serviciu reclamantului.
Instanța nu s-a mai pronunțat asupra capătului de cerere din acțiune privitor la plata de daune morale, reținându-se că acest capăt de cerere nu a mai fost susținut cu ocazia dezbaterilor de fond.
Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat recurs, de către ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice.
Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr.312/R-C/14.03.2008, a admis recursurile, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Astfel, s-a reținut că instanța de fond și-a întemeiat soluția de anulare a raportului de evaluare, în esență, pe trei argumente, respectiv: faptul că deficiențele reținute în sarcina reclamantului i-ar fi imputabile numai în măsura în care din actul de control nu rezulta nici o deficiență în sarcina pârâtului, că acesta a luat măsuri de organizare corespunzătoare activității de audit și a asigurat participarea acestuia la programe de perfecționare continuă; că evaluarea făcută reclamantului nu a ținut cont de fișa postului și că raportul de control întocmit de organele fiscale a fost comunicat pârâților la data de 29.12.2006, după întocmirea proiectului de raport de evaluare la data de 11.12.2006.
Or, niciunul dintre argumentele invocate nu antamează fondul cauzei, respectiv nu se pronunță asupra legalității sau nelegalității raportului de evaluare în raport de criteriile legale instituite, pe care instanța de fond nu face decât să le reproducă, fără a se pronunța asupra respectării lor.
De altfel, niciunul dintre cele trei considerente invocate de instanța de fond nu subzistă, iar fundamentarea soluției pe aceste trei argumente procedurale echivalează cu necercetarea fondului litigiului, atrăgând consecința casării sentinței pentru a se verifica legalitatea raportului de evaluare în concret.
Astfel, instanța de fond a reținut generic că deficiențele reținute în sarcina reclamantului i-ar fi imputabile numai în măsura în care din actul de control nu rezulta nicio deficiență în sarcina pârâtului, că acesta a luat măsuri de organizare corespunzătoare activității de audit și că a asigurat participarea acestuia la programe de perfecționare continuă.
Or, instanța de fond nu arată în ce constă culpa instituției în privința organizării activității de audit, iar pe de altă parte, chiar dacă ar fi dovedită, o astfel de culpă nu exclude culpa individuală, după cum, chiar dacă instituția nu i-ar fi asigurat reclamantului participarea la programe de perfecționare continuă, aceasta nu-l exonera pe reclamant de obligația de autoperfecționare.
În ceea ce privește aserțiunea instanței de fond în sensul că evaluarea făcută reclamantului nu a ținut cont de fișa postului, aceasta nu este susținută de o indicare în concret a criteriilor din evaluare care se referă la atribuții care exced fișei postului, ceea ce lipsește această susținere de fundament juridic.
În sfârșit, în ceea ce privește raportul de control întocmit de organele fiscale, curtea a reținut, în mod evident, din cuprinsul său, că perioada supusă evaluării a fost 1.01.2003-30.09.2006, misiunea de evaluare a activității de audit public a fost planificată și s-a realizat în perioada 25.20-25.11.2006, iar notificarea privind declanșarea misiunii de Audit Public Intern către structura auditată s-a făcut prin adresa nr.113/10.10.2006 (fila 54). Prin urmare, atâta timp cât acest control se referă la o perioadă ce cuprinde și intervalul de timp la care se raportează evaluarea reclamantului, este fără relevanță împrejurarea că acest raport a fost comunicat pârâților abia la data de 29.12.2006.
Pentru aceste considerente, reținând că instanța de fond s-a rezumat la a reține împrejurări exterioare cuprinsului intrinsec al raportului, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului litigiului, curtea a admis recursul pârâtului, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, în scopul administraării probelor și verificării aspectelor semnalate pe teza probatorie a verificării legalității raportului de evaluare în concret, iar nu doar pe considerente pur formale.
A fost apreciat ca întemeiat și recursul formulat de către reclamant, întrucât, obligând pârâtul la o nouă reevaluare a activității sale, ținând seama de fișa postului său din perioada evaluată, fără ca reclamantul să fi învestit instanța cu o cerere în sensul obligării primarului să efectueze o nouă evaluare, instanța a depășit limitele învestirii sale, acordând ceea ce nu s-a cerut, motiv prevăzut de art.304 pct. 6 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește critica potrivit căreia instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată în fond, aceasta va fi avută în vedere de către instanța de fond, în rejudecarea cauzei urmând a fi făcută și regularizarea cheltuielilor de judecată în fond și recurs.
La rejudecare, în fond după casare cu trimitere, prin sentința nr.64/CA/02.02.2009, Tribunalul Argeșa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Orașului C, a respins excepția tardivității invocată de primar, a admis în parte acțiunea precizată și completată și a anulat Raportul de evaluare nr.13349/11.12.2006 și calificativul "nesatisfăcător" și, totodată, a respins cererea privind acordarea de daune morale, obligând pârâtul să plătească reclamantului suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut că potrivit art. 2 pct.4 din Anexa nr. 3 la HG nr.1209 /2003:"Criteriile de performanță pe baza cărora se face evaluarea performanțelor individuale ale funcționarilor publici se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publice".
Că a fost întocmit proiectul - raport de evaluare nr.13349/11.12.2006, act în care reclamantului pentru activitatea desfășurară i-au fost acordate note cuprinse între 1 și 1,50, media finală a evaluării fiind 1,03, s-a propus acordarea, în baza acestei note, a calificativului "satisfăcător".
De asemenea, că proiectul de evaluare a devenit definitiv și s-a transformat în raport de evaluare la data de 29.12.2006, dată la care primarul a semnat în calitate de evaluator.
Instanța de fond a reținut că, atât în contestația inițială, dar și în completarea și precizarea acesteia, precum și pe tot parcursul judecății cauzei, s-a invocat faptul că la întocmirea raportului de evaluare nu au fost avute în vedere și nu au fost respectate dispozițiile imperative cuprinse în actele normative, indicate chiar de către pârâți la interogatoriu.
Din probatoriul administrat a mai rezultat faptul că, potrivit Ordinului nr. 4094/2005, pentru funcționarii publici clasa I, la notarea criteriului de performanță "1.- Realizarea obiectivelor" - se au în vedere indicatorii de performanță menționați în Nota din finalul acestui ordin (respectiv cantitate, calitate, costuri, timp), aceste dispoziții imperative nu au fost acute în vedere la întocmirea raportului de evaluare contestat, întrucât din luna iunie 2006 primarul a refuzat semnarea vreunui ordin de serviciu.în aceste condiții, a devenit imposibilă, potrivit legii, desfășurarea activității de către reclamant, acestuia din urmă neputându-i-se imputa nici nerealizarea obiectivelor din planul de audit pe anul 2006.
S-a apreciat că acest aspect rezultă din chiar răspunsurile la interogatorii ale pârâtului, care sunt ambigui.
De asemenea, potrivit art. 3 pct.7 Anexa 3 din HG nr.1209/2003: "Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se face cu respectarea regimului juridic al conflictului de interese privind funcționarii publici".
În speță, s-a mai reținut că urmare a unui control efectuat în ceea ce privește gestionarea banului public la nivelul Primăriei orașului C, s- întocmit nota de constatare din data de 02.02.2006, înregistrată sub nr.1869/07.02.2006, prin care s-a sesizat existența unor abateri grave de la normele legale în materie, indicând și persoanele vinovate, printre care și primarul în funcție, la data respectivă.
Din acel moment, primarul nu mai avea dreptul să întocmească raportul de evaluare a performanțelor profesionale ca funcționar public în ceea ce-l privește pe reclamant, aflându-se într-un vădit conflict de interese.
De altfel, metodologia întocmirii raportului de evaluare prevăzute la art. 5 din Anexă nr. 3 la HG nr. 1209(2003 cuprinde trei etape: a) completarea raportului de evaluare; b) interviul; c) contrasemnarea raportului de evaluare.
Or, potrivit art. 10 din anexă, raportul de evaluare trebuia înaintat contrasemnatarului, respectiv viceprimarului. Din răspunsurile la interogatoriu instanța a reținut faptul că primarul a răspuns:"nu este cazul contrasemnării" rezultând neîndeplinirea acestei cerințe. S-a mai constatat că raportul de evaluare contestat este în discordanță evidentă cu rapoartele de evaluare întocmite în anii anterior, pentru care calificativele au fost foarte bune.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție invocată de Primăria orașului C, tribunalul admis- având în vedere că acțiunea se judecă cu emitentul actului, și a respins excepția tardivități acțiunii, excepție invocată de pârâtul primarul orașului C, reținând că aceasta este formulată în termen.
Față de considerentele expuse, în urma analizei întregului material probator administrat în cauză și în conformitate cu textele de lege susmenționate,tribunalul a admits în parte acțiunea precizată și completată, dispunând anularea Raportul de evaluare și a calificativului "nesatisfăcător".
Totodată, a respins cererea privind acordarea daunelor morale, ca nedovedite, în conformitate cu disp.art. 1169 din civ. în sensul că "C ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească", ceea ce nu s-a realizat, fiind obligat pârâtul și la plata cheltuielilor de judecată.
Și împotriva acestei hotărâri, s-a declarat recurs, în termen legal, atât de Primăria Orașului C cât și de Primarul Orașului C - prin reprezenantul său-, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe dispozițiile art.304 pct.4, 5, 6, 7 și 9 Cod proc.civilă, în sensul că:
- sentința este nulă de drept, deoarece instanța a încălcat formele de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod proc.civilă. Astfel, se susține că Primarul Orașului C - - nu a fost niciodată citat, neexistând dovezi în acest sens,
- în mod greșit, instanța de fond a procedat și la anularea calificativului acordat intimatului-contestator, fără a înțelege că, de fapt, anularea raportului, înseamnă și anularea calificativului. De altfel, sentința conține o motivare ce nu are corespondent în realitate, fiind încurcate calificativele și copiat aproape integral dispozitivul sentinței nr.561/CA/2007, pronunțată în primul ciclu procesual; de asemenea, sunt confundate cele două rapoarte, respectiv cel de evaluare și cel întocmit de A - încheiat sub formă de proiect;
- s-a mai criticat inexistența motivelor ce au format convingerea instanței cu privire la anularea raportului de evaluare, fără a fi indicate probele pe care se sprijină;
- instanța de fond s-a pronunțat pe ce nu s-a solicitat, respectiv respingerea excepției de tardivitate invocată de pârât, deși, acesta nu a invocat-o; ea regăsindu-se numai în primul ciclu procesual;
- deși, admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei, pe fondul cauzei, se pronunță în contradictoriu și cu aceasta;
- în mod greșit, s-au acordat cheltuieli de judecată, fără a se preciza în sarcina cărui pârât sunt;
- în sfârșit, comunicarea hotărârii este viciată, întrucât s-a adresat fostului primar - - deși, litigiul s-a purtat cu actualul primar, căruia nu i-a fost comunicată hotărârea.
În concluzie, s-a solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre o nouă judecată, iar, în subsidiar, modificarea hotărârii și respingerea acțiunii reclamantului.
Examinând recursurile, prin prisma criticilor aduse, pe temeiurile invocate, dar, și sub toate aspectele, conform art.3041Cod pr.civilă, curtea reține că recursul Primăriei Orașului C este lipsit de interes, iar recursul Primarului este nefondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.
Astfel, observând dispozitivul sentinței atacate se constată că, într-adevăr, față de Primăria Orașului C acțiunea a fost respinsă, prin aprecierea excepției invocate de aceasta ca întemeiată, pe considerentul că emitentul actului a cărui anulare se solicită este Primarul, împrejurare ce conduce la concluzia că Primăria nu are calitate procesuală pasivă.
Prin urmare, având în vedere dezlegarea dată pricinii în ceea ce o privește pe aceasta, curtea constată că nu mai are interes în promovarea prezentei căi de atac.
Referitor la prima critică din recursul Primarului se constată ca nejustificată, prin aceea că, parte în contestația formulată de intimatul-reclamant, esteInstituțiPrimarului- reprezentată de persoana în funcție la un anumit moment, iar nu Primarul - ca persoană fizică, pentru a se putea susține că dezbaterile au avut loc în contradictoriu cu persoane diferite.
De altfel, în chiar critica formulată recurentul-intimat precizează că toate citațiile au fost primite la instituție și nu la domiciliul primarului în funcție. Sub acest aspect, temeiul pct.5 al art.304 Cod pr.civilă invocat, nu este incident prezentei cauze, după cum nici cel vizând art.105 alin.2 Cod pr.civilă.
Prin aceasta s-a răspuns și ultimei critici legată de vicierea comunicării hotărârii, prin faptul că s-ar fi adresat unei alte persoane, care nu mai întrunea calitatea de primar.
Referitor la motivul întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.6 Cod pr.civilă, în sensul că instanța ar fi acordat mai mult decât s-a cerut sau ce nu s-a cerut, se reține ca nefondat, întrucât prezentul litigiu a mai fost supus dezbaterii într-o primă fază procesuală, fiind pronunțată sentința nr.561/CA/29.10.2007 a Tribunalului Argeș, casată de către Curtea de APEL PITEȘTI și dispusă rejudecarea cauzei, astfel că în această nouă fază procesuală instanța este obligată să mențină cadrul procesual stabilit prin decizia de casare.
Or, lecturând conținutul acesteia, se constată că ea nu cuprinde referiri la excepții.
Critica vizând greșita anulare de către judecătorul fondului și a calificativului "nesatisfăcător", atâta vreme cât a fost anulat integral raportul de evaluare, nu poate constitui, prin ea însăși, un motiv de modificare a sentinței deoarece nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute de art.304 Cod pr.civilă. Desigur că anularea raportului duce implicit la anularea calificativului asupra căruia s-a oprit evaluatorul.
Însă, nu s-a observat că hotărârea instanței de fond este motivată pe încălcarea de către recurentul-intimat a metodologiei de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarului public cu nr.1209/2003 - în vigoare la data evaluării (abrogată prin Hotărârea nr.611/04.06.2008), respectiv a art.2 și art.3 pct.5 din Anexa nr.3 la hotărâre.
Astfel, potrivit art.2 din Anexa nr.3, evaluarea performanțelor profesionale individuale se realizează prin raportarea criteriilor de performanță la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute pentru persoana evaluată, criterii stabilite prin Ordin al Președintelui ANFP. Iar, potrivit art.3 pct.5 din anexă, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se face cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese prevăzut pentru funcționarii publici. Or, în speță, ca urmare a controlului efectuat asupra modului de gestionare a banului public la nivelul primăriei, s-a întocmit Nota de constatare nr.1869/07.02.2006, prin care s-au sesizat abateri grave de la normele legale în materie, fiind indicate persoanele vinovate, între care și primarul localității. Din acel moment, primarul nu mai avea dreptul să întocmească raportul de evaluare în ceea ce-l privește pe intimatul contestator, aflându-se în vădit conflict de interese și, cu atât mai mult, să semneze acel raport, menționând că nu este cazul pentru aplicarea art.10 din anexă, ce reglementează procedura contrasemnării raportului de evaluare atunci când se ivesc situații de genul prezentat, cazul în speță.
Ca atare, nu se poate afirma și susține nemotivarea soluției de către judecătorul fondului, după cum nici neindicarea probelor, atâta vreme cât în argumentarea soluției a fost indicată prevederea legală, nerespectată de către recurentul-intimat, deși, acesta se afla în cunoștință de cauză.
Nici afirmația referitoare la confundarea celor două rapoarte nu este justificată, deoarece în considerentele hotărârii se face un istoric al modului în care s-a desfășurat evaluarea, perioadele de evaluare și situația de fapt specifică fiecăreia, aspecte ce au condus la întocmirea raportului de evaluare a cărui anulare se solicită.
Referitor la critica legată de neindicarea pârâtului în sarcina căruia revin cheltuielile de judecată, se constată, față de soluția pronunțată, că acestea sunt în sarcina primarului, față de care acțiunea a fost admisă.
În sfârșit, motivul întemeiat pe pct.4 al art.304 Cod pr.civilă, în care se susține depășirea atribuțiilor judecătorești, nefiind dezvoltat, nu poate fi suspus verificării instanței de control.
Față de cele ce preced, neexistând motive de casare sau modificare a sentinței atacate, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, urmează să respingă recursul Primăriei Orașului C,ca lipsit de interes și recursul primarului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâta PRIMĂRIA ORAȘULUI C, Județul A, împotriva sentinței nr.64/CA/02.02.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - Complet Specializat în Contencios Administrativ și Fiscal în contradictoriu cu intimatul-reclamant - domiciliat în C,-, Județul A, ca lipsit de interes.
Respinge recursul formulat de PRIMARUL ORAȘULUI - prin reprezentant, cu sediul în C,-, județul A, împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.IB/28.10.2009
EM/5 ex.
Jud.fond.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Ioana Miriță, Ioana Bătrînu
