Obligare emitere act administrativ. Decizia 347/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- - 14.01.2009

DECIZIA CIVILĂ NR.347

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 05.03.2009

PREȘEDINTE: Diana Duma

JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER

JUDECĂTOR 3: Adina Pokker

GREFIER:- -

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.707/21.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu pârâtul - intimat SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ A, având ca obiect obligare emitere act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamanta - recurentă, avocat în substituirea avocatului, lipsă fiind pârâtul - intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 05.03.2009, note de ședință din partea reclamantei - recurente.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentanta reclamantei - recurente solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată, depunând note de ședință și dovada achitării onorariului de avocat.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad sub nr-, din 23 ianuarie 2008, reclamanta a chemat în judecată pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență A pentru a fi obligat la emiterea unui act administrativ legal prin care să se asigure funcționarea farmaciei de circuit închis din incinta Spitalului conform Regulamentului nr.870/2004, respectiv în două ture.

Prin sentința civilă nr.707/21.10.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta împotriva pârâtului Spitalul Clinic Județean de Urgență A, pentru obligare emitere act administrativ și a obligat reclamanta să plătească pârâtului cheltuieli de judecată în sumă de 4.000 lei, reprezentând onorariu expert.

În motivarea sentinței pronunțate a reținut din adresele reclamantei adresate conducerii Spitalului Clinic de Urgență A, răspunsurile acesteia, fișa postului fiecărui farmacist, (16-23) cât și expertiza efectuată în cauză, asupra stării de fapt sesizată instanței de către reclamanta că aceasta s-a adresat instanței în vederea obligării pârâtei în emiterea unui act administrativ prin care să se organizeze efectuarea activității în farmacia cu circuit închis în două ture, în interesul ocrotirii pacientului, a ordinii și interesului public.

Din adresa nr- semnată de personalul care își desfășoară activitatea în farmacia cu circuit închis a pârâtului, rezultă renunțarea la programul de după - masă datorită ineficienței acestuia, a nejustificării acestei ture datorită numărului mic de internări după orele 15. De asemenea, desfășurarea activității pe o singură tură de la orele 7 - 15 în farmaciile cu circuit închis este prevăzut și în Regulamentul Intern al Spitalului de Urgență A la art.16 A7, iar atribuțiile farmacistului cât și a asistentului de farmacist sunt prevăzute clar în (69).

Din expertiza efectuată în cauză de d-na expert se desprinde aceeași concluzie, în sensul justificării volumului de activitate ca fiind de ajuns într-o singură tură, activitatea pârâtului Spitalul Clinic de Urgență A desfășurându-se conform normelor legal stabilite iar Regulamentul Intern este adaptat normelor legale, nefiind încălcat nici un interes de ordine publică.

Pe data de 2 iulie 2008 reclamanta s-a adresat instanței solicitând suspendarea judecării cauzei, cerere respinsă de instanță ca nefiind motivată, cu atât mai mult cu cât în cauză a fost de acord cu efectuarea expertizei.

În motivarea recursului a arătat că prima instanță a interpretat greșit normele legale și regulamentele de funcționare a farmaciei cu circuit închis din Spitalul Clinic de Urgență Județean A, arătând că este de necontestat ca activitatea pârâtului ca unitate de urgență se desfășoară non - stop ceea ce presupune internări, tratamente care sunt furnizate exclusiv de către farmacia cu circuit închis.

Menționează că, potrivit Regulamentului Ministerului Sănătății din 01.07.2004 art.12 (3) pentru farmaciile cu circuit închis programul farmaciștilor și al asistenților de farmacie se va stabili în mod corelat cu programul unităților publice pe care le deservesc, organizându-se cel puțin două ture sau în cazul funcționării într-un singur schimb, organizându-se în program fracționat și program care să cuprindă ambele ture ale unității.

Legal citat, intimatul a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.

Reclamanta - recurentă, pentru termenul din 05.03.2009, a depus note de ședință arătând că prin acțiunea formulată nu a adus în discuție oportunitatea modificării programului de funcționare al farmaciei Spitalului Județean A, ci nelegalitatea actualului program de funcționare a farmaciei în raport de dispozițiile imperative ale Regulamentului nr.870/2004, care prin art.12 pct.3 stabilește clar că "pentru farmaciile cu circuit închis programul farmaciștilor și al asistenților de farmacie se va stabili în moc corelat cu programul unităților publice pe care le deservesc, organizându-se cel puțin în două ture sau în cazul funcționării într-un schimb, organizându-se în program fracționat ori program care să cuprindă ambele ture ale unității".

Arată că, acțiunea sa vizează nelegalitatea Regulamentului de Ordine Interioară al Spitalului Județean A în ceea ce privește programul de funcționare a farmaciei ce deservește spitalul, competența de soluționare a prezentului recurs aparținând Secției de Contencios Administrativ a Curții de APEL TIMIȘOARA, în temeiul art.20 din Legea nr.554/2004.

Pe de altă parte, menționează că modalitatea de reglementare a programului prevăzut de nr.870/2004 este și firească în condițiile în care este vorba de un Spital Clinic Județean de Urgență care funcționează în regim non - stop, care deservește întregul județ și care fiind un spital de urgență poate genera necesar de medicamente la orice oră din zi sau noapte.

În aceste condiții, programul de funcționare al farmaciei trebuie corelat cu programul spitalului, o singură tură nefracționată care îți încetează activitatea la ora 15 fix fiind, în mod evident, insuficientă pentru a acoperi nevoile unui spital de o asemenea amploare.

Menționează că raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză nu poate constitui un reper în soluționarea acțiunii deoarece nu analizează deloc problema dedusă judecății, respectiv nelegalitatea actualului program de lucru în raport de dispozițiile nr.870/2004, singurele care reglementează, în concret, modalitatea de funcționare a farmaciei.

Examinând recursul de față prin prisma motivelor de recurs menționate, prin raportare la prevederile art.304 și următoarele Cod procedură civilă, și la motivul de ordine publică invocat privind necompetența instanței de fond în judecarea prezentei cauze, Curtea constată următoarele:

Prin cererea formulata reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la emiterea unui act administrativ legal prin care să se asigure funcționarea farmaciei de circuit închis din incinta Spitalului conform Regulamentului nr.870/2004, respectiv în două ture.

În ceea ce privește susținerea recurentei că de fapt a solicitat constatarea nelegalității Regulamentului de Ordine Interioară al Spitalului Județean A în ceea ce privește programul de funcționare a farmaciei ce deservește spitalul, Curtea constată că în fața primei instanțe a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea Spitalului Clinic Județean de Urgență la emiterea unui act administrativ legal prin care să se asigure funcționarea farmaciei de circuit închis din incinta Spitalului conform Regulamentului nr.870/2004, respectiv în două ture. Curtea constată că o eventuală excepție de nelegalitate poate fi invocată cu privire la un act administrativ în cadrul unui litigiu iar nu ca obiect principal al cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, obiectul acțiunii este cel menționat în cererea de chemare în judecată în fața primei instanțe astfel cum a fost enunțat mai sus.

Pentru a analiza natura acțiunii formulată de către reclamanta se impune să menționăm câteva dispoziții din Legea nr.554/2004.

Astfel fiind, în acord cu prevederile art.1 din actul normativ menționat orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Prin act administrativ, în sensul atribuit de legiuitor se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;

Actul administrativ este definit de art.2 alin1 lit. c) ca fiind o manifestare unilaterala de voința a unei autoritatea publice cu caracter individual sau normativ in scopul de a da naște, a modifica sau a stinge drepturi si obligații in regim de putere publica in vederea executării ori a organizării executării legii.

În analiza naturii juridice a unui act administrativ sunt esențiale efectele pe care le produce acesta precum si natura masurilor dispuse prin conținutul sau. Actul administrativ trebuie sa fie delimitat de deciziile emise de către instituțiile de utilitate publica si care produc efecte cu privire la desfășurarea internă a activității unei structuri care își desfășoară activitatea în cadrul instituției. Nu trebuie să ignoram împrejurarea că autoritățile publice nu sunt angrenate doar în raporturi de drept administrativ, ci și în raporturi de altă natură care privesc, cum este cazul de față ordinea internă de desfășurare a activității unei farmacii din incinta Spitalului Clinic de Urgenta din

Totodată în ceea ce privește un eventual refuz de soluționare a unei cereri, pentru ca acesta să fie calificat drept act administrativ asimilat este necesar ca între petiționar și autoritatea căreia i se adresează cererea să existe un raport de drept administrativ, iar cererea să se refere la drepturi și obligații care să facă parte din obiectul unui astfel de raport juridic.

Astfel fiind, în practica instanțelor de contencios administrativ s-a conturat concluzia că în analizarea refuzului nejustificat trebuie clarificată natura dreptului recunoscut de lege, la care se referă cererea, în sensul că se încadrează în aceasta prevedere legală acțiunile care decurg din refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind un drept ce intră în conținutul unui raport de drept public administrativ, iar nu și al unui raport de drept civil, cum este cazul de față. În plus, trebuie să menționăm că în acord cu prevederile art.8 din Legea nr.554/2004 persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. În speța de față recurenta - reclamanta a invocat doar un interes public.

Față de cele menționate, văzând reglementările mai sus enunțate, Curtea constată că obiectul acțiunii este o obligație de a face, fiind incidente normele din art.1 alin.3 Cod procedură civilă.

În consecință, Curtea va admite recursul și va casa sentința civilă nr.707/21.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad și va trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță Judecătoriei Arad.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul reclamantei împotriva sentinței civile nr.707/21.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad.

Casează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță Judecătoriei Arad.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.03.2009

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - LIBER - -

GREFIER,

- -

RED:/31.03.09

TEHNORED:/31.03.09

2.ex./SM/

Primă instanță: Tribunalul Arad

Judecător -

Președinte:Diana Duma
Judecători:Diana Duma, Claudia, Adina Pokker

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Decizia 347/2009. Curtea de Apel Timisoara