Obligația de a face. Decizia 1022/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1022/CA/2008
Ședința publică de la 01 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.829/CAF/16.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent și consilier juridic pentru intimatul A, lipsind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul recurent depune la dosar note de ședință și Ordinul nr.300/21.06.2004.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și onorarul avocațial pentru redactarea recursului.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.829/CAF/16.05.2008 pronunțată de către Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții A,.
În baza art.246 Cod pr.civilă, s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecată față de pârâtul.
Pentru a se pronunța această sentință s-a reținut că reclamantul a solicitat promovarea sa pe funcția de specialist I, însă datorită faptului că nu le-a adresat șefului ierarhic superior ci șefului A nu a primit răspuns în sensul aprobării sau nu a cererii sale.
Ulterior, la data de 29.01.2007, reclamantul a formulat un nou raport, de această dată adresat persoanei abilitate în acest sens, respectiv comisarul șef, solicitând luarea măsurilor ce se impun în vederea numirii sale în funcția de specialist
Ca urmare a cererii reclamantului, comisarul șef prin raportul de 14.02.2007 a propus promovarea reclamantului pe o funcție superioară.
Prin Dispoziția șefului inspectoratului nr.S/100/1.03.2007 reclamantul a fost numit în funcția de specialist II la Serviciul cercetări penale.
Reclamantul nu a contestat această dispoziție a șefului inspectoratului, iar la data de 1.10.2007 a întocmit un raport către pârâtul, prin care solicita acestuia să propună conducerii promovarea pe funcția de specialist
Nu a primit răspuns, astfel că a sesizat instanța cu prezenta acțiune.
Potrivit dispozițiilor art.8 prin Dispoziția nr.121/2006 și art.9 alin.1 din Dispoziția GP.nr.1399/2007 promovarea ofițerilor și agenților de poliție în funcții de execuție se va realiza la propunerea șefului nemijlocit cu aprobarea șefului stabilit potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane, fără a fi necesară organizarea de examen sau concurs.
În consecință, refuzul șefului nemijlocit de a propune promovarea reclamantului pe funcția de specialist I față de raportul acestuia din urmă întocmit la data de 1.10.2007 apare ca justificat, în condițiile în care reclamantul și-a desfășurat activitatea în noua funcție doar 2 luni, perioadă în care nu a soluționat cauze complexe, iar ulterior a intrat în concediu medical și apoi și-a încetat raporturile de serviciu prin pensionare.
Ori, propunerile de promovare și promovarea în sine nu este obligatorie să fie făcută de către persoanele care au competență în acest sens, rămânând la aprecierea acestora că în raport de activitatea desfășurată de ofițerul în cauză și aprecierea comportamentală și disciplinară a acestuia să pronunțe o soluție pozitivă sau negativă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și rejudecându-se cauza să fie admisă acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că instanța a interpretat în mod greșit probatoriul administrat în cauză, precum și actele normative invocate.
Prima instanță reține că reclamantul ar fi acceptat în anul 2007 promovarea în funcția de specialist II, iar în scurta perioadă de la această promovare până la noua cerere nu s-ar justifica o nouă promovare.
Se omite a se motiva susținerea reclamantului că trebuia să-i fie acceptată promovarea încă din anul 2006.
În acest sens a făcut dovada că în data de 14.11.2005 a solicitat promovarea pe funcția de specialist La această solicitare i s-a răspuns că va fi avut în vedere pentru promovarea pe această funcție odată cu noul stat de organizare.
Urmare a solicitării a fost trecut în statul de organizare și a desfășurat activități specifice funcției de specialist
Nu a primit până în acest moment dispoziția de numire pe funcția pe care a desfășurat efectiv activități, dispoziție care era obligatorie conform cap.II art.5 alin.5 din Ordinul nr.300/21.07.2004 privind activitatea de management, resurse umane în unitățile
Susținerea instanței de fond că nu a atacat ulterior numirea pe funcția de specialist II este fără importanță juridică, câtă vreme nu primise încă dispoziția de numire pe funcția de specialist I, dispoziție pe care putea să o atace.
Reclamantul în anii 2005, 2006 având răspuns că urmează să fie numit pe funcție odată cu noul stat de organizare, precum și fișa postului, a așteptat decizia de numire pe funcția de specialist I, revenind cu cerere în anul 2007, deoarece până la acea dată nu o primise. Nu prezenta nici o relevanță pentru reclamant procedura aleasă de pârât de a emite decizii și de a fi promovat atâta timp cât acestea erau conform cu atribuțiile desfășurate și cu fișa postului.
Fișa postului trebuia să se întocmească doar după emiterea deciziei de numire a reclamantului pe funcția de specialist I și a considerat că fiind întocmită fișa postului exista dispoziția de numire, motiv pentru care a așteptat să o primească.
Solicită să se constate că la momentul în care a solicitat pentru prima dată funcția de specialist I, respectiv 14.11.2005, a avut o activitate meritorie, concretizată prin calificativele acordate la sfârșitul fiecărui an, motiv pentru care a și fost trecut pe statul de organizare la poziția specialist I, respectiv în "căsuță" cu această funcție.
Mai arată că odată cu înscrierea sa în statul de organizare pe funcția de specialist I s-a întocmit fișa postului pentru această funcție atât pentru anul 2006, cât și pentru anul 2007, fără ca în conformitate cu prevederile Ordinului nr.300/21.07.2004 privind activitatea de management, resurse umane în unitățile cap.II, art.5 alin.5 să se emită dispoziția de numire pe funcția de specialist
Analizând recursul formulat sub aspectul motivelor invocate, se consideră că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse.
În conformitate cu prevederile art. 8, al 1 din Dispoziția Inspectorului General al poliției Române, nr. 121 din 20.02.2006 și a art. 9, alin. 1, din Dispoziția Inspectorului General al Poliției Române nr. 1399 din 15.05.2007"promovarea fițerilor în funcția de execuție se va realiza, la propunerea șefilor nemijlociți ai acestora cu aprobarea șefului stabilit, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane, fără a fi necesară organizarea de examen sau concurs",dar toate acestea fiind raportate la aprecierea activității desfășurate de ofițerul în cauză, din punct de vedere cantitativ, calitativ și al complexității lucrărilor soluționate, ținând cont și aprecierea ofițerului din punct de vedere comportamental și disciplinar.
Recurentul G prin rapoartele întocmite la data de 14,11.2005 și 12.01.2007 a solicitat promovarea sa pe funcția de ofițer specialist I în cadrul Serviciul Cercetări Penale din Inspectoratului de Poliție la Județului A, dar aceste rapoarte nu au fost adresate șefului nemijlocit așa cum prevăd dispozițiile în vigoare, ci șefului Inspectoratului de Poliție al Județului A,
La data de 29.01.2007, recurentul a adresat un nou raport șefului nemijlocit prin care a solicitat numirea sa pe o funcție superioară (fără a specifica care), raport care a fost promovat de șeful nemijlocit către șeful Inspectoratului de Poliție a Județului A, cu propunerea de a se soluționa favorabil.
Conducerea instituției, în urma analizării activității recurentului, desfășurate în perioada anterioară și având în vedere lipsa de activitate pe o perioadă îndelungată, datorată stării de sănătate a petentului, precum și complexitatea lucrărilor desfășurate și starea disciplinară a acestuia, a dispus promovarea petentului de pe funcția de specialist III, pe funcția de specialist II, în cadrul Serviciului Cercetări Penale din Inspectoratul de Poliție al Județului A, prin Dispoziția nr. S/100 din 01.03.2007.
Petentul nu a fost promovat pe funcția și gradul solicitat de acesta, datorită complexității scăzute a activităților desfășurate, lipsei acestuia îndelungate de la program din cauze medicale, și datorită mai multor aspecte negative care s-au perpetuat în activitatea profesională și în conduita la locul de muncă și în societate, greu compatibile cu calitatea de polițist.
Recurentul nu a contestat această dispoziție prin care a fost promovat pe o funcție inferioară celei solicitate, astfel că, după cum în mod corect, a reținut instanța de fond, a fost de acord cu considerentele care au stat la baza luării acestei decizii.
In noua funcție, acesta și- desfășurat activitatea un timp foarte scurt (0l.03.2007 14.05.2007), perioadă în care nu a soluționat cauze complexe, iar ulterior a intrat în concediu medical și apoi și-a încetat raporturile de serviciu prin pensionare,
În plus fată de cele prezentate, potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea 360/2002 privind statutul polițistului, Activitatea și conduita polițistului sunt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în evaluarea de serviciu, cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: "excepțional", "foarte bun", "bun", satisfăcător", "nesatisfăcător".Atât pentru anul 2006, cât și pentru anul 2007, activitatea și conduita domnului G au fost evaluate cu calificativul"bun".
Menționarea unui polițist pe o altă "căsuță" din statul de organizare al instituției u are legătură cu activitatea efectivă a acestuia. Fiecare lucrător îndeplinește atribuțiile corespunzătoare funcției pe care este numit prin dispoziție a șefului inspectoratului și pentru care este remunerat. în mod normal și fișa postului se ntocmește pentru postul respectiv, iar faptul că un polițist este trecut pe o "căsuță" su perioară este considerată și o modalitate de motivare pentru îndeplinirea eficientă atribuțiilor curente, în perspectiva unei promovări.
Promovarea pe o funcție superioara este justificată nu numai de rezultatele nterioare, după cum eronat se apreciază petentul, cât și de cele actuale, în momentul pr omovării, precum și de capacitatea lucrătorului de poliție de a răspunde în mod orespunzător la cerințele, mult mai ridicate ale funcției superioare.
Susținerea recurentului că începând cu data de 01.01.2006 figura pe "căsuța" in statul de organizare și că a desfășurat activități specifice funcției de specialist I, stabilite prin fișa postului, nu corespunde situației reale. în mod corect, instanța de fond a stabilit că recurentul nu a desfășurat efectiv activități specifice funcției de pecialist I, ci el doar figura în statul de organizare la poziția respectivă, fapt explicat lin aplicarea dispozițiilor art. 22 alin 4 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul olițistului p. potrivit cărora "Polițiștii se încadrează în funcții de execuție prevăzute în latele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte "față de cele pe care le au, potrivit normelor de competență aprobate prin ordin al inistrului administrației și internelor,
Față de considerentele de mai sus, nefiind întrunite temeiurile de drept prevăzute de art.299 și 304 /1 Cod pr.civilă, recursul urmează să fie respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.829/CAF/16.05.2005 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 01 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
2 ex./04.11.2008
Jud.fond -
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș
