Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 112/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - suspendare executare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR.112
Ședința publică din 29 mai 2009
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
Grefier - -
Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - -, cu sediul în S,-, județul în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice și Administrație Finanțelor Publice a Municipiului, prin care a solicitat suspendarea executării deciziei de impunere nr. 67/13.06.2007 emisă de Administrație Finanțelor Publice a Municipiului
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic, pentru pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, lipsă fiind reprezentantul reclamantei și a pârâtei Administrația Finanțelor Publica a Municipiului S.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat declară cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, reiterează excepția inadmisibilității cererii de suspendare formulată de reclamantă, această cerere putând fi acordată doar în cadrul procedurii prealabile, conform disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004, până la pronunțarea instanței de fond asupra legalității și temeiniciei actului administrativ.
Pe fond solicită respingerea acțiunii, motivat de faptul că prin sentința din 21.05.2009 a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă, prin care s-a solicitat și anularea deciziei de impunere nr.67/13.06.2007 emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului S. Întrucât, conform disp. art. 14 din Legea nr.554/2004 instanța poate să dispună suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea în fond a pricinii, iar prezenta cauză a fost soluționată prin sentința menționată, prezenta cerere de suspendare a rămas fără obiect.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra cauzei de față, constată:
Prin sentința nr. 105 din 2 august 2007 a Curții de Apel Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a fost admisă cererea formulată de reclamanta - " " - S, dispunându-se suspendarea executării Deciziei de nr. 67/13.06.2007 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice S, până la soluționarea pe fond a cauzei având ca obiect anularea aceluiași act administrativ fiscal. Totodată instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, care a solicitat introducerea în cauză a S, în calitate de emitent al actului atacat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în ceea ce privește excepția invocată, că reclamanta a solicitat judecarea în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală și cu Direcție Generală a Finanțelor Publice S, S fiind subordonată celor două autorități cu care reclamanta a înțeles să se judece, astfel că nu se impune și citarea sa în cauză.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că prin decizia atacată, reclamanta a fost impusă la plata de obligații suplimentare, reprezentând TVA și majorări de întârziere, obligații din care reclamanta a achitat TVA - ul, solicitând suspendarea executării doar cu privire la majorările de întârziere.
A mai reținut prima instanță că în cazul de față, reclamanta a contestat decizia a cărei executare solicită a fi suspendată, iar conform art. 14 din Legea nr. 554/2004, condițiile prevăzute de lege, respectiv cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, sun îndeplinite, arătând că potrivit Legii nr. 554/2004 și a practicii instanței în cauzele de contencios administrativ, nu este necesară depunerea cauțiunii, prevăzută de OG nr. 92/2003, republicată.
Astfel, a apreciat instanța, punerea în executare a deciziei, prin indisponibilizarea conturilor reclamantei și prin aplicarea sechestrului asigurator asupra unor bunuri din domeniul public, respectiv rețele de gaze și rețele termice, este de natură a prejudicia grav pe reclamantă, până la punerea acesteia în imposibilitatea efectuării lucrărilor de interes public contractate, cu impact asupra creditului acordat de finanțatorul extern Bank AC.
Totodată, suspendarea vizează numai plata majorărilor de întârziere, majorări ce nu pot fi prezumate ca datorate la buget în lipsa unei judecăți.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, arătând că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică.
Printr-un prim motiv de recurs s-a invocat greșita soluționare a cererii fără citarea în cauză a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, instanța de fond apreciind că aceasta nu se impune deși recurenta a indicat că nu a fost mandatată să reprezinte această autoritate.
Totodată recurenta susținut că se impunea citarea în cauză și a emitentului actului a cărui suspendare a fost solicitată, respectiv a Administrației Finanțelor Publice a Municipiului S ( S ), instanța de fond apreciind, de asemenea fără temei legal, că această autoritate nu trebuie introdusă în cauză, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 dar și a principiului contradictorialității.
S-a mai susținut de către recurentă că în mod greșit instanța de fond a apreciat că în cauză nu este necesară depunerea cauțiunii prevăzute de art. 185 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicat (actual art. 215 alin. 2), potrivit cu care, instanța poate suspenda executarea actului administrativ fiscal în condițiile Legii nr. 554/2004, numai dacă se depune o cauțiune de până la 20 % din cuantumul sumei contestate.
Cum instituirea obligației de plată a cauțiunii este o condiție esențială a suspendării executării, ce în cauză nu a fost în mod evident îndeplinită, recurenta a arătat că în mod nelegal s-a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. 67/13.06.2007.
În fine, recurenta a susținut că în cauză nu sunt îndeplinite nici cele două cerințe prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, instanța de fond făcând o greșită apreciere a situației de fapt și de drept invocată de reclamanta - " " -.
Pentru motivele de recurs invocate, recurenta - pârâtă solicitat în principal, ca o consecință a admiterii recursului formulat, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea în tot a sentinței și respingerea cererii de suspendare formulată de reclamanta - intimată.
Prin decizia nr. 4442/2.12.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul, a casat sentința atacată și a trimis cauza pentru rejudecare.
S-a reținut că în litigiile de contencios administrativ, și în mod firesc cele vizând suspendarea executării actelor administrativ fiscale nu fac excepție, este obligatorie, potrivit art. 1 și 14 din Legea nr. 554/2004, cu referire la art. 85 și următoarele din Codul d e procedură civilă, citarea emitentului actului în discuție, întrucât principiile contradictorialității, ale dreptului la apărare și ale dreptului la un proces echitabil impun a fi asigurată tuturor părților, posibilitatea de a participa și de a pune concluzii în toate etapele procesuale.
Instanța de fond era obligată așadar să dea eficiență dispozițiilor art. 85 Cod procedură civilă, prevedere în raport cu care, respingerea cererii formulare de pârâta - recurentă, de introducere în cauză a emitentului actului a cărui suspendare s-a solicitat, apare ca fiind nelegală, cu atât mai mult cu cât așa-zisa subordonare ierarhică a autorităților, reținută de instanță, nu era relevantă în condițiile în care reprezentantul legal al pârâtei a indicat expres că nu are mandat de reprezentare pentru S.
Reținând așadar că potrivit textelor de lege sus-arătate și pentru respectarea principiilor generale ce guvernează procesul civil, prin necitarea emitentului actului administrativ fiscal contestat, au fost încălcate formele de procedură civilă, Înalta Curtea admis recursul și a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, spre a fi legal soluționată și în contradictoriu cu S, în calitate de emitent al deciziei de impunere a cărei suspendare s-a solicitat (filele nr. 11 - 13).
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de fond urmează să stabilească și cuantumul cauțiunii pe care reclamanta - intimată urmează să o achite, în conformitate cu prevederile art. 215 alin. 2 din Codul d e procedură fiscală, republicat, întrucât, contrar celor reținute de instanța de fond, în cazul actelor administrativ fiscale, cum este și decizia de impunere, prin legea fiscală specială este instituită această condiție suplimentară, ce se cere a fi îndeplinită cumulativ cu cele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a se putea dispune suspendarea de executare solicitată, criticile recurentei fiind întemeiate și sub acest aspect.
Cauza a fost reînregistrată la această instanță sub nr-.
Față de dispozițiile obligatorii ale deciziei de casare a fost introdusă în cauză S și s- pus în vedere reclamantei să achite suma de 112.964 RON cu titlu de cauțiune.
Prin întâmpinare, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Sai nvocat excepția inadmisibilității acțiunii întrucât cererea de rejudecare formulată în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, de către reclamantă a fost respinsă irevocabil, și, mai mult, acțiunea de anulare a deciziei de impunere nr. 67/13.06.2007 a fost respinsă în primă instanță.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea este inadmisibilă.
Astfel, o primă condiție pentru ca instanța să poată proceda la analiza cererii de suspendare provizorie conform art. 14 din Legea nr. 554/2004 este achitarea cauțiunii, dispoziție imperativă care rezultă și din decizia de casare.
Ori, atâta timp cât reclamanta nu a achitat cauțiunea, cererea este, evident, inadmisibilă.
Mai mult, așa cum a arătat și pârâta în întâmpinare, suspendarea provizorie a executării în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 poate fi acordată "până la pronunțarea instanței de fond", ori fondul pricinii a fost deja soluționat în dosarul nr- al acestei instanțe.
Având în vedere cele de mai sus, instanța va respinge cererea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamanta - -, cu sediul în S,-, județul în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice și Administrație Finanțelor Publice a Municipiului, prin care a solicitat suspendarea executării deciziei de impunere nr. 67/13.06.2007 emisă de Administrație Finanțelor Publice a Municipiului
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 mai 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Dact.
5 ex./3.06.2009
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel
