Obligația de a face. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR 13
Ședința publică de la 05 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lăcrămioara Moglan
JUDECĂTOR 2: Maria Violeta Chiriac
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea apelului formulat de apelanta-reclamantă SC" SELECT"SRL O, împotriva sentinței civile nr.84 din 26.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru apelanta-reclamantă SC Select SRL O avocat, cu delegație la dosar iar pentru intimatul-pârât avocat, lipsă fiind intimata-intervenientă Unitatea Administrativ Teritorială
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța, având în vedere calificarea căii de atac la termenul de astăzi, ca fiind apel, pune în discuție competența materială a instanței de fond, de soluționare a cauzei în primă instanță.
Având cuvântul, avocat își menține punctul de vedere consemnat și la instanța de fond, cum că soluționarea cauzei în primă instanță este de competența Judecătoriei Onești, fiind un litigiu civil. Lasă soluția la aprecierea instanței.
Avocat pentru intimatul-pârât arată că între părți a existat o formă de relație comercială și lasă la aprecierea instanței cu privire la această excepție.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare cu privire la excepția necompetenței materiale a instanței de fond de soluționare a cauzei în primă instanță.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Judecătoria Onești, reclamanta SELECT l-a chemat în judecată pe pârâtul pentru a fi obligat să-și ridice baraca metalică, lipită de peretele din partea de nord a spațiului comercial proprietatea reclamantului, iar în caz de refuz solicită autorizarea de a ridica baraca pe cheltuiala pârâtului.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că pârâtul a construit, fără autorizație, o metalică lipită de peretele spațiului comercial în partea de nord, blocând ușa de acces și 3 ferestre, care asigurau iluminatul al spațiului comercial.
În drept, invocă dispozițiile art. 1074, 1075 și 610 Cod civil.
La data de 11.09.2007 reclamantul a formulat în temeiul art. 57 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată a Autorității Administrativ Teritoriale a Municipiului O, motivat de faptul că terenul pe care a fost construită baraca face parte din domeniul public.
Prin sentința civilă nr. 3735/20.11.2005 Judecătoria Oneștia dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului Bacău, reținând că obiectul acțiunii este o obligație de a face, neevaluabilă în bani, că reclamanta este comerciant, ceea ce imprimă litigiului un caracter comercial.
La Tribunalul Bacău cauza a fost înregistrată sub nr-.
Soluționând cauza pe fond, Tribunalul Bacău prin sentința civilă nr. 84/26.02.2009, a dispus respingerea acțiunii ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bacăua reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1576/5.07.2004, reclamanta a cumpărat imobilul, spațiu comercial situat în O, str.-, parter, jud. B, cu o suprafață construită de 88,41 mp, respectiv suprafața utilă de 78,48 mp, compus dintr-un spațiu desfacere, un hol, un birou, și un grup sanitar, cu vecinii: la Nord- teren domeniu public,. 35, -. -; la Sud - teren domeniul public și la Vest și - spațiu comercial al
Conform sentinței civile nr. 2348/2006 din dosarul nr. 4231/2006 al Judecătoriei Onești, se perfectează vânzarea făcută sub semnătură privată, prin care pârâtul intră în posesia unei barăci metalice cu dimensiunile de 7,50 x 4,30.
Prin contractul de cesiune nr. 232/28.08.2007, încheiat cu Primăria O, pârâtul primește în concesiune și terenul aferent construcțiilor.
Atât contractul de concesiune, cât și sentința civilă pronunțată de Judecătoria Onești, respectă limitele de suprafață.
Potrivit raportului de expertiză, cele două spații, respectiv al reclamantei și al pârâtului, au fost unificate.
, insuficient al atelierului de producție al reclamantei, provine atât din vina proprie (două din cele trei geamuri ale spațiului, au fost zidite pe interior de însăși reclamanta), dar și din vina pârâtului, dat fiind faptul că toate cele trei geamuri dau în interiorul barăcii.
În prezent, spațiile comerciale ale reclamantei au o ușă de acces secundar și care este liberă, situată pe fațada posterioară a blocului, în afara perimetrului barăcii pârâtului și deci funcțională.
Problema iluminatului se poate rezolva amiabil prin coborârea acoperișului pentru a asigura reclamantei lumina ă prin deschiderea către exterior pe care aceasta o deține.
Prin urmare, menținerea barăcii în forma actuală, nu împiedică activitatea de producție a reclamantei, iar la data cumpărării de către aceasta, magazia pârâtului, cât și baraca metalică din exterior existau.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul. În motivarea recursului arată că instanța nu a avut în vedere modul în care a fost construită baraca, nu a stabilit în ce condiții pârâtul a intrat în posesia barăcii și a ajuns la concluzia că litigiul se poate soluționa pe cale amiabilă, ipoteză exclusă din moment ce s-a adresat instanței. Arată că prin blocarea ușii de acces și a ferestrelor, reclamanta este împiedicată să-și exercite atributele dreptului de proprietate asupra spațiului comercial.
Prin Încheierea din 5.02.2010, Curtea a calificat calea de atac ca fiind apel.
Instanța a pus în discuție, din oficiu, competența materială a instanței care a pronunțat sentința apelată de a soluționa litigiul în primă instanță.
Cu privi re la acest aspect, Curtea reține că litigiul se poartă între reclamanta - societate comercială și pârâtul - persoană fizică și are ca obiect obligarea acestuia din urmă să ridice o metalică ce împiedică accesul în spațiul comercial și iluminatul.
Chiar dacă reclamanta este societate comercială, litigiul dedus judecății nu este unul comercial, ci unul civil, întrucât se poartă asupra unui bun asupra căruia invocă drept de proprietate o persoană fizică. Prezumția de comercialitate stabilită de art. 4 Cod comercial, privește actele săvârșite de un comerciant, altele decât faptele de comerț obiective prevăzute de art. 3 Cod comercial, în legătură cu activitatea sa de comerț, ori în cauză este pus în discuție dreptul de proprietate asupra barăcii ce se solicită a fi desființată și prin urmare, litigiul are un caracter eminamente civil.
Pentru motivele mai sus enunțate, în temeiul art. 297 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul, va anula sentința apelată și va trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță - Judecătoriei Onești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta-reclamantă SC" SELECT"SRL O, cu sediul în mun. O,-,. p, jud. B, împotriva sentinței civile nr.84 din 26.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimat-pârât cu domiciliul în loc. Slănic M, str. - cel M. 8,. 5, jud. B și intimat-intervenient UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ O, cu sediul în mun. O,-, jud.
Anulează sentința apelată, trimite cauza spre judecare Judecătoriei Onești.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 5 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Red. /3.03.2010
Tehnored.
Ex. 5
Pronunțată în ședința publică din 5 februarie 2010.
Președinte:Lăcrămioara MoglanJudecători:Lăcrămioara Moglan, Maria Violeta Chiriac
