Obligația de a face. Decizia 1313/2009. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr- Decizia nr. 1313/2009

Ședința publică de la 17 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Morina Napa judecător

JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 3: Mona Gabriela

Grefier

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL D E REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE S împotriva sentinței civile nr. 163 din 02 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurentul-pârât, consilier juridic și intimatul-reclamant .

Procedură legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care;

Se depune de către reprezentanta recurentului delegație și taxa judiciară de timbru de 2 lei cu chitanța nr. -/17.12.2009 și 0,50 lei timbru judiciar.

Instanța constată recursul ca fiind declarat și motivat în termen, legal timbrat față de dovezile de plată depuse astăzi de recurentă.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente.

Consilier juridic pentru recurentul-pârât pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței, iar pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată.

În susținerea recursului arată că hotărârea de fond a fost pronunțată cu încălcarea dreptului la apărare, fără a le fi comunicate actele reclamantului, situație în care nu și-au putut face apărările necesare. Totodată, deși nu s-a solicitat judecata în lipsă, instanța s-a pronunțat, încălcându-se grav principiul contradictorialității, fapt ce constituie motiv de casare în baza art. 305 pct. 5 Cod procedură civilă. Pe fondul cauzei, apreciază că hotărârea nu poate fi pusă în aplicare, fiind depuse la dovezi din care rezultă că nu este posibilă punerea în posesie, întrucât s-au descoperit deficiențe care trebuiau remediate la validarea dreptului de proprietate.

Cu privire la plata cheltuielilor de judecată, consideră că acestea nu sunt justificate.

Intimatul-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței tribunalului, arătând că de la data emiterii titlurilor și până în prezent s-a refuzat semnarea lor de către S, motivat de faptul că ar exista nereguli cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere din zona. Apreciază că S nu are nici un fel de atribuții în verificarea legalității unei hotărâri a comisiei județene de fond funciar, singura în măsură să cenzureze o astfel de hotărâre este instanța de judecată. Totodată, arată că hotărârea care a stat la baza constituirii dreptului de proprietate nr. 7459/15.04.2003 și care a fost semnată de unul din membrii comisiei, ar fi trebuit atacată, dacă o considerau nelegală.

S-au declarat închise dezbaterile.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului contencios-administrativ de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 163/02.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul TERITORIAL D E Regim Silvic și de Vânătoare S fiind obligată pârâta să semneze titlurile de proprietate emise de Oficiul de cadastru și publicitate Imobiliară

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Prin hotărârea nr.7459 emisă de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B, la data de 15.04.2004, s-a validat propunerile făcute de Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu vegetație forestieră a Comisiei prin înscrierea în anexa 53 unui nr de 898 poziții cu suprafața totală de 3733,72 ha teren cu vegetație forestieră.

În art. 2 al hotărârii s-a statuat că pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu vegetație forestieră a comunei, se va comunica hotărârea persoanelor prevăzut la art. 1 cu scrisoare recomandată și confirmare de primire, urmând,ca în temeiul acestei hotărâri și a proceselor verbale de punere în posesie OCPI să procedeze la înscrierea titlurilor de proprietate, titluri care au fost înaintate către S în vederea comunicării acestora.

De data înscrierii acestor titluri de proprietate respectiv 20.02.2007, intimata a refuzat înscrierea acestor titluri cu toate că contestatorii au intervenit la data de 16.06.2008 la OCPI solicitând să li se comunice stadiul înscrierii titlurilor de proprietate.

Urmare a acestor intervenții Sap rocedat la returnarea celor 70 titluri de proprietate cu mențiunea că refuză să le semneze prin adresa 7305/7.04.2008, motivând că refuzul se bazează pe o notă a Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr.26695 din 22.07.2005 care a apreciat că există unele nereguli cu privire la reconstituirea drepturilor de proprietate pentru terenurile forestiere din zona.

De altfel, refuzul intimatei de a semna cele 70 de titluri redactate și semnate de B, rezultă și din adresa nr. 6683/16.06.2008, emisă de OCPI prin care se precizează că cele 70 de titluri au fost returnate de către intimată de 3 ori conform adreselor nr.4408 din 28.02.2007, 23098/10.12.2007 și 7305/7.04.2008.

Prin adresele menționate, cât și ca urmare a intrării în vigoare a legii 374/5.10.2006 s-a solicitat a se verifica legalitatea stabilirii dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere de către Comisia județeană și având în vedere că această verificare și confirmare din partea Comisiei județene B privind legalitatea stabilirii de proprietate trebuie să preceadă acțiuni de semnare a titlului de proprietate aferente acestor terenuri, au fost restituite cu mențiunea că în eventualitatea identificării cazurilor de ilegalități în reconstituirea de proprietate constatate de Comisia județeană în conf. cu Lg.374/5.10.2006 să procedeze la suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere cărora li s-a invocat nulitatea titlurilor de proprietate.

În speță refuzul manifestat de S, este unul neîntemeiat întrucât s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamanților printr-o hotărâre a Comisiei Județene pe care nimeni nu a contestat- potrivit legii 18/1991 cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit acestui text de lege, orice persoană care justifică un interes poate să atace în instanță hotărârea prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate al unei persoane.

În speță nimeni nu a contestat această hotărâre, iar cu privire la nota nr.26695/22.07.2005, la care face referire intimata, tribunalul reține că aceasta a făcut obiectul unei sesizări penale iar prin Ordonanța nr.26/P/2007, emisă de DNA B s-a dispus la pct 1 scoaterea de sub urmărire penală a membrilor comisiei locale, Palanca și Comisia județeană B, stabilindu-se că aceștia nu au săvârșit nici o infracțiune atunci când au reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră.

Potrivit art. 2 alin.1 din HG 1832/2005 " propunerile comisiilor comunale, orășenești și municipale, privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, validate prin hotărâri ale Comisiilor județene și ale municipiului B, adoptate anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri sunt și rămân valabile dacă nu au fost contestat în termenul legal".

Pentru aceste considerente tribunalul a apreciat cererea ca întemeiată și a obligat intimata să semneze titlurile de proprietate emise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâta Inspectoratul de Regim Silvic și de Vânătoare S, legal timbrat cu timbru judiciar de 0,5 lei și taxă judiciară de timbru de 2 lei.

În motivarea recursului s-a susținut nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, pentru încălcarea dispozițiilor prevăzute sub sancțiunea nulității privind judecata cauzei în lipsa părților, pentru încălcarea dreptului la apărare prin necomunicarea unei copii a acțiunii și precizărilor formulate de către reclamant. Pe de altă parte, refuzul instituției, analizat față de obiectul litigiului, a fost justificat în adresa nr. 17005/10.11.2008 prin care erau indicate deficiențele constatate la validarea dreptului de proprietate, precum și la punerea în posesie, cu solicitarea remedierii acestora.

Pentru susținerea recursului a fost depusă adresa nr. 17005/10.11.2008 emisă de recurenta-pârâtă.

Legal citat, intimatul-reclamant nu s-a prezentat și nu a fost reprezentat în fața instanței, prin concluziile scrise solicitând respingerea recursului, recurenta neavând atribuții în verificarea legalității hotărârii comisiei județene de reconstituire a dreptului de proprietate.

Examinând recursul promovat pentru motivele arătate în condițiile art. 304, 3041Cod procedură civilă, instanța îl apreciază ca fiind fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 79 alin. 3 din HG180/2000 reprezentantul recurentei-pârâte avea obligația semnării titlului de proprietate. Refuzul îndeplinirii acestei obligații a fost justificat prin împrejurarea existenței deficiențelor la validarea dreptului de proprietate, cât și la punerea în posesie pentru anumite suprafețe înscrise în procesele verbale menționate, astfel cum s-a consemnat în adresele nr. 4408/28.02.2007, nr. 23098/1/10.12.2007, nr. 7305/7.04.2008.

În aceste împrejurări nu se poate aprecia caracterul nejustificat al refuzului pârâtei, invocat prin acțiunea formulată. De altfel, reclamantul s-a limitat a critica atitudinea pârâtei raportat la faptul că rezultatul sesizării penale formulate a constat în scoaterea de sub urmărire a membrilor comisiilor locale și județene implicate în reconstituirea dreptului de proprietate, la caracterul obligatoriu al hotărârii comisiei județene prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate și la inexistența atribuțiilor pârâtei cu privire la verificarea legalității unei asemenea hotărâri.

Stabilirea caracterului nejustificat al refuzului implică formularea și verificarea criticilor cu privire la obiecțiunile formulate de către pârâtă în susținerea atitudinii sale. Din această perspectivă, instanța constată că reclamantul nu a formulat nici o critică asupra deficiențelor constatate și menționate de către pârâtă punctual, deși obiectul acțiunii viza un număr semnificativ de titluri de proprietate, 60, împrejurare ce determina formularea de motive, propunerea de probatorii pentru fiecare situație menționată de pârâtă.

Cât privește rezultatul cercetărilor penale, instanța constată că acesta a fost de scoatere de sub urmărire penală și neîncepere a urmăririi penale întrucât lipsește un element constitutiv al infracțiunilor cercetate, fără a se dispune în sensul inexistenței faptelor reclamate. De asemenea, prin Ordonanța nr. 26/P/2007 din 8.02.2008 a s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești pentru efectuarea de cercetări referitor la membrii comisiilor locale și a unor persoane de pe raza localităților unde sunt situate terenurile.

În acest context, instanța apreciază că nu se poate reține că s-a statuat în mod definitiv inexistența faptelor reclamate, fapte care reprezintă temeiul refuzului pârâtei, contestat în prezenta cauză.

Referitor la efectele produse de Hotărârea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate nr. 7459/2003, instanța constată că prin aceasta nu se stabilea amplasamentul suprafețelor de teren asupra cărora se reconstituia dreptul de proprietate, având în vedere conținutul anexei 53, indicate în hotărâre potrivit dispozițiilor HG180/2000. Cum tocmai referitor la amplasament s-au constatat deficiențe, raportat la procesele verbale de punere în posesie, este irelevantă susținerea legalității și caracterului obligatoriu al hotărârii comisiei județene.

Verificările indicate de către pârâtă prin adresele menționate se întemeiază pe obligațiile acesteia referitoare la prestarea serviciului public cu specific silvic la nivel național, potrivit Legii nr. 374/2006.

Motivele de recurs referitoare la încălcarea dreptului la apărare prin necomunicarea acțiunii și a precizărilor către pârâtă, precum și la judecata cauzei în lipsa părților, nu este fondat, recurenta nedovedind vătămarea avută în vedere de dispozițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă pentru a opera sancțiunea nulității.

Pentru considerentele expuse anterior în temeiul art. 312 alin. 1, 3 coroborat cu art. 3041Cod procedură civilă va fi admis recursul, va fi modificată în tot sentința recurată în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL D E REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE S cu sediul în S, str. -, județul S împotriva sentinței civile nr. 163 din 02 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în, str. - -,. 8,. A,. 1, județul

Modifică în tot sentința recurată, în sensul că;

Respinge acțiunea ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 17 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.sent.

Red. /15.01.2010

Tehnored.

5 ex./21.01.2010

Președinte:Morina Napa
Judecători:Morina Napa, Vera Stănișor, Mona Gabriela

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 1313/2009. Curtea de Apel Bacau