Obligația de a face. Decizia 1490/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1490/2009
Ședința publică din data de 27 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărcuț
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLITIE C, împotriva sentinței civile nr. 2033 din 31.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru intimatul, avocat, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul intimatului a solicitat acordarea cuvântului pe fond, arătând că, nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantului intimatului în dezbateri judiciare asupra recursului promovat în cauză.
Reprezentantul intimatului a solicitat respingerea recursului pentru motivele detaliate în scris, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depuse la dosar și a depus la dosar concluzii scrise.
CURTEA
deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr. 2033, pronunțată la data de 31 octombrie 2008 în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a admis cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtului Inspectoratul Județean de Poliție al Județului C, iar pârâtul a fost obligat la emiterea dovezii înlocuitoare a permisului de conducere, conform cererii din 05.09.2008, în conformitate cu adeverința din 04.09.2008 a Judecătoriei Huedin.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că reclamantul a fost implicat într-un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a unor persoane, astfel că Poliția Rutieră i-a reținut permisul de conducere, eliberându-i o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație. Ulterior, reclamantul a solicitat eliberarea unei adeverințe Judecătoriei Huedin, instanța pe rolul căreia se găsește dosarul penal nr-, însă, poliția a refuzat să îi elibereze permisul de conducere susținând că nu s-a dispus expres de către instanța eliberarea acestui permis.
Ca atare, a solicitat din nou Judecătoriei Huedin, care a apreciat că nu poate dispune printr-o adeverință, astfel că aceasta adeverință care a fost eliberată putea să stea la baza deciziei Poliției Rutiere.
Prin decizia nr.472/24.06.2008 s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispoziției art.111 al.6 din OUG 195/2002, astfel că decizia Curții Constituționale a stabilit că atribuția de prelungire este atributul procurorului sau instanței de judecată.
S-a reținut, de asemenea, că întrucât și în favoarea reclamantului ce are calitatea de inculpat in dosarul penal arătat mai sus, operează prezumția de nevinovăție și Judecătoria Huedina considerat că această prezumție se aplică sub toate aspectele, inclusiv la dreptul de a conducere autovehicule pe drumurile publice, Serviciul Poliției Rutiere trebuia să elibereze reclamantului dovada înlocuitoare a permisului de conducere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul a arătat că dreptul pretins de intimatul-reclamant este reglementat de dispozițiile art. 111 alin 4 din OUG nr. 195/2002 și, ca atare, reclamantului în mod corect și legal nu i-a fost eliberată dovada cu drept de circulație, întrucât instituția recurentă a aplicat dispozițiile imperative în materie, respectiv cele ale art. 111 alin 4 din OUG nr. 195/2002 și cele ale Deciziei Curții Constituționale nr. 742/24 iunie 2008, iar în lipsa unei dispoziții scrise, exprese a instanței de judecată, șeful poliției rutiere nu poate dispune nici o măsură.
În conformitate cu decizia Curții Constituționale nr. 742/2008 competentă de a decide cu privire la emiterea unei dovezi cu drept de circulație pentru conducătorii auto implicați în accidente rutiere de circulație din care au rezultat victime, revine procurorului sau instanței de judecată după caz, care trebuie să dispună în scris și expres această măsură.
Ca urmare, aceste dispoziții coroborate cu cele ale art. 25 alin 1 din Legea nr. 47/1992 conform cărora decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe sau dispoziția dintr-o lege sau ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie, nu fac altceva decât să susțină temeinicia și legalitatea refuzului de eliberare a unei dovezi cu drept de circulație.
Intimatul a depus concluzii scrise la dosar (8-9) prin care solicită respingerea recursului declarat în cauză cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea poziției sale procesuale, intimatul a aratat că, la data de 10 septembrie 2008 depus la Registratura Judecătoriei Huedin, o cerere memoriu prin care a explicat faptul că formulele agreate pentru eliberarea dovezii înlocuitoare a permisului de circulație de către IPJ C sunt acelea de "se dispune" sau "se impune".
Răspunsul care i-a fost întocmit în aceeași zi, explică vidul legislativ apărut după declararea ca neconstituțională a prevederilor art. 111 alin 6 din OUG nr. 195/2002, pe cale de consecință nemaiexistând textul care prescria anumite formule de adresare și procedura eliberării acestor dovezi, adeverințele ce se pot elibera de către instanță sunt doar în litera legii și în modalitatea din data de 4 septembrie 2008.
Prin sentința civilă nr. 2033/2008 a Tribunalului Clujis -a admis cererea formulată, în urma prezentării minutei sentinței civile IJP C i-a eliberat dovada înlocuitoare cu drept de circulație.
Ulterior finalizării cauzei, a aflat că la 3 noiembrie 2008, deci înaintea motivării sentinței, Guvernul României a modificat art. 111 din OUG nr. 195/2002 în sensul că a dispus ca magistratul (procurorul sau judecătorul) să ordone organelor de poliție prelungirea la fiecare 30 zile a dreptului de conducere în baza unui singur act eliberat de registratura instanței.
Ca urmare a aplicării acestui nou act normativ, nu a mai fost obligat să folosească hotărârea pronunțată în favoarea lui.
Analizând recursul declarat de către pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al reclamantului vizează obținerea unei hotărâri de obligare a pârâtului INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C la adoptarea unei anumite conduite, urmare a existenței unui refuz nejustificat al autorității publice manifestat prin refuzul acesteia de a-i elibera dovada înlocuitoare a permisului de conducere având la bază adeverința din data de 04.09.2008 emisă de Judecătoria Huedin.
Potrivit art.2 lit.i din Legea nr.554/2004, constituierefuz nejustificat de a soluționa o cerereexprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.
În speță se constată, însă, că ipoteza normei legale amintite anterior nu este întrunită. Astfel, nu se poate susține cu temei că autoritatea pârâtă și-a exprimat explicit, cu exces de putere voința de a nu soluționa cererea reclamantului de a-i elibera dovada înlocuitoare a permisului de conducere având la bază adeverința din data de 04.09.2008 emisă de Judecătoria Huedin întrucât răspunsul oferit de către pârât este justificat prin prisma dispozițiilor art.111 alin.6 din OUG nr.195/2002.
Conform acestor dispoziții legale, în vigoare la acea dată, prelungirea dreptului de circulație, atunci când dovada înlocuitoare eliberată în condițiile alin. (4) prevede acest drept, se poate dispune, cu câte 30 de zile, de către șeful poliției rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, la propunerea procurorului care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori la propunerea instanței de judecată care soluționează cauza penală ori plângerea introdusa împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale ori scoaterii de sub urmărire penală sau, după caz, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești.
Prin <LLNK 12008 7421701701 0 56>DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 742 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 29 iulie 2008, fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor <LLNK 12002 195180 302 111 69>art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată, constatându-se că acestea sunt neconstituționale.
Prin urmare, conform art. 147 din Constituția României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În consecință, în intervalul cuprins între data de 29 iulie 2008-12 septembrie 2008, dispozițiile <LLNK 12002 195180 302 111 69>art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 republicată au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 13 septembrie 2008, legiuitorul operând modificarea prevederilor atacate ulterior.
În speță, se poate observa că nu există propunerea procurorului care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori propunerea instanței de judecată care soluționează cauza penală ori plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale ori scoaterii de sub urmărire penală sau, după caz, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești astfel că refuzul pârâtului de a elibera reclamantului înscrisul solicitat nu este unul nejustificat, susținerile contrare fiind nefondate. Înscrisul eliberat la solicitarea reclamantului de către Judecătoria Huedin la data de 04.09.2008 nu poate constitui temei al prelungirii dreptului de circulație întrucât această adeverință atestă doar existența pe rolul instanței a unui dosar care îl vizează pe reclamant, cu termen de judecată la data de 04.06.2008, neexistând propunerea magistratului pentru prelungirea dreptului de circulație.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C ca fiind fondat iar în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. raportat la art.20 din Legea nr.554/2004 îl va admite, va modifica hotărârea recurată și, constatând că nu ne aflăm în prezența unui refuz nejustificat astfel cum este definit prin art.2 alit.i din Legea nr.554/2004, va respinge acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE împotriva sentinței civile nr. 2033/31.10.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea reclamantului.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
G - - - - - -
Red./
3 ex./20.05.2009
Jud.fond.-
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărcuț
