Obligația de a face. Decizia 16/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA COMERCIALĂ SI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA Nr. 16
Ședința publică din data de 10 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
: - -
Grefier: - -
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamantul,domiciliat în B str. -. 66 E. 4. 14 județul B, împotriva sentinței nr. 2294 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâțiiPrimarul Municipiului,Consiliul Local al Municipiului B,Municipiul și SC Serv SRL, cu sediul în B,-, județul
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei prin anularea chitanței nr. - și timbru judiciar de 1,5 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata SC Serv SRL reprezentată de consilier juridic, lipsind recurentul-reclamant și intimații-pârâti Primarul Municipiului B, Consiliul Local al municipiului B, Municipiul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care,
Curtea, luând act că nu se mai formulează alte cererii, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata-pârâtă SC Serv SRL, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, depunând în acest sens și concluzii scrise.
Se ia act că după strigarea cauzei s-a prezentat recurentul care depune concluzii scrise în combaterea celor susținute de intimata SC Serv SRL.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău sub nr. 1148/10.11.2005, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții - în calitate de primar al Municipiului B, și Consiliul Local al Municipiului B, pronunțarea unei hotărâri prin care aceștia să fie obligați la atribuirea unui loc de veci în proprietate, fără plată, precum și plata unei despăgubiri în valoare de 2000 EUR pentru punerea în întârziere si sanctionarea pârâtilor în conformitate cu prevederile art. 13 alin. 2 din Legea nr. 341/2004.
În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că este revolutionar în baza certificatului seria - nr. 14424/6.05.1997 si în această calitate s-a adresat Primăriei B cu o serie de cereri nr. 7792/10.05.2005, nr. 12495/04.08.2005, cărora primarul nu i-a răspuns iar ca urmare a procedurii prealabile conform cererii nr.15325/23.09.2005 a primit un răspuns în sensul comunicării relațiilor sub nr. 12495/2005.
Pentru dovedirea acțiunii acțiunii reclamantul a depus în copie certificatul de luptător prntru victoria române din decembrie 1989 seria - nr.14424/06.05.1997, cererile înregistrate sub nr. 7792/10.05.2005, nr. 12495/04.08.2005, nr.15325/23.09.2005, răspuns nr. 15325/2005 emis de Primăria Municipiului B, nr. 12495/2005 și nr. 7792/2005.
Pârâtul Primarul Municipiului a formulat întâmpinare prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a SC Serv SRL B, societate comercială înființată conform HCL nr.16/1995, cu unic acționar Consiliul Local, cu obiect activitate administrare cimitire aflate pe raza Municipiului
Pârâta SC SERV SRL B a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiată, motivat de faptul că nu există posibilitatea acordării unui loc de veci în cimitirul întrucât acesta este închis, fiind epuizate toate locurile de înhumare.
Prin sentința civilă nr. 1905 din 09.10 2007, Tribunalul Buzău a admis în parte acțiunea formulată, a obligat pârâta Primăria la acordarea unui loc de veci cu titlu gratuit, conform Legii 341/2004, potrivit posibilităților existente ale SC SERV SRL B, a obligat pârâții Primarul Mun. B și Consiliul Local B, în solidar, la plata sumei de 2000 Euro, cu titlu de daune și a respins capătul trei de cerere.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul Buzău a reținut că reclamantul este beneficiarul Legii 341/2004 și în consecință are dreptul să primească în proprietate un loc de veci, al cărui amplasament va fi stabilit de pârâte în funcție de posibilitățile existente în cele trei cimitire aflate în administrarea lor. În ceea ce privește capătul doi de cerere Tribunalul a reținut că este întemeiat întrucât reclamantul s-a adresat în nenumărate rânduri pârâților fără să primească vreun răspuns.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Primarul municipiului și Consiliul Local al municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate având în vedere lipsa calității procesuale de folosință întemeiată pe dispoziția art.23 și 77 din Legea nr.215/2001, republicată.
De asemenea recurenții au considerat ca fiind neîntemeiată obligarea acestora la plata daunelor morale.
Reclamantul a formulat recurs împotriva încheierii din 23.01.2006 pronunțată de Tribunalul Buzău, susținând că aceasta este nelegală întrucât prin OUG nr.182/2005 au fost prorogate termenele prevăzute la art.9 alin.1 și 4 din legea 341/2004, prin urmare certificatele eliberate în baza acestei legi își păstrează valabilitatea până la termenul limită din data de 23.10.2006.
Prin decizia 449/19.04.2007, Curtea de Apel Ploiești - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul -, a admis recursul formulat de împotriva încheierii din 23.01.2006, precum si recursurile formulate de Primarul Municipiului și Consiliul Local al municipiului împotriva sentinței civile nr. 1905/09.10.2006, a fost casată această sentință și trimisă cauza spre rejudecare.
Prin sentința nr.2294 din 01.10.2007 Tribunalul Buzău, în urma rejudecaării, a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul .
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul Buzău a reținut că într-adevăr reclamantul este deținătorul unui certificat de luptător pentru victoria Române din decembrie 1989 și conform dispoziției art.5 alin.1, lit.h din Legea 341/2004, reclamantul are dreptul la acordarea unui loc de veci.
A mai constatat că reclamantul a încheiat cu pârâta SC SERV SRL contractul de concesiune nr. 30/24.05.2006 și procesul verbal cu obiect cedare și preluare în concesiune a unui loc de înhumare, situat în Cimitirul Sf. și din Mun. B, contract în conformitate cu care reclamantul este scutit de plata redevenței.
Prin urmare, constată Tribunalul, o altă opțiune a reclamantului pentru un loc de înhumare situat în alt cimitir, în care de altfel nu există posibilități de soluționare a cererii sale, este neîntemeiată.
Împotriva sentinței pronunțata de instanta de fond,a declarat recurs reclamantul,criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitând modificarea in tot a acesteia si pe fond admiterea actiunii așa cum a fost formulata
In sustinerea recursului,raclamantul arata ca instanta de fond a retinut gresit atunci cand a respins actiunea ca s-ar afla in posesia unui contract de concesiune pentru un loc de veci pe care si l-a insusit. Primaria a dat dovada de rea credinta atribuindu-i un loc de veci in concesiune pe o perioada de 7 ani si nu in propietate asa cum prevad dispozitiile Legii nr 341/2004,dovada fiind contractul nr. 30/24.05.2006 si procesul verbal pe care din acest motiv l-a reziliat unilateral prin cererea nr. 2468/25.05.2006.
Contractul de concesiune mai arata reclamantul este nul deoarece a fost incheiet pe o perioada de 7 ani,incalcandu-se astfel art. 7 din Ordinul nr. 35/25.06.1982,care prevad ca incheierea unor asemenea contracte pe aceasta perioada se poate face numai dupa decesul persoanei.Concesiunea unui loc de veci unei ersoane aflat in viata poate fi facuta pe o perioaa de 25 de ani.
Ca atare sustine recurentul in cauza sunt incidente dispozitiile art 304 pct 4 si 6.Pr.Civ deoarece instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti si a incalcat principiul disponibilitatii in sensul ca nu s-a avu in vedere ca nu a soliciat atribuirea unui loc de veci in concesiune ci in propietate si in nici un caz concesiunea nu poate fi atribuita pe o perioada de 7 ani.
Curtea, analizand sentinta recurata prin prisma criticilor recurentului,avand in vedere actele si lucrarile dosarului si dispozitiile legale in materie,constata ca recursul este nefondat urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente.
Prin actiunea cu care a investit instanta,reclamantul a solicitat obligarea paratilor in a-i atribuii in propietate un loc de veci in cimitirul,invocand ca temei art 5 alin 1 lit h din Legea 341/2004,obligarea paratilor la plata de daune si aplicarea de sanctiuni paratilor pentru nerespectarea acestei obligatii,actiune respinsa de instanta de fond prin sentinta 2294/01 octombrie 2007.
Sentinta pronuntata de instanta de fond este legala in cauza nefiind incidente dispoz art 304 pct 4 si 6 din Pr.Civ asa cum sustine recurentul reclamant.
Critica recurentului in sensul ca prin sentinta pronuntata instanta de fond a incalcat principiul disponibilitatii,este nefondata.
Este adevarat ca reclamantul recurent a solicitat atribuirea in propietete a unui loc de veci in raport cu dispoz art 5 alin 1 lit h din Legea 341/2004 a recunostintei fata de eroii martiri si luptatori care au contribuit la Revolutia din decembrie 1989.Cauza,insa s-a solutionat legal avandu-se in vedere dispozitiile legii 213 /1998 privind propietatea publica si regimul juridic al acesteia.
Potrivit anexei III al Legii 213 /1998 actualizata,cimitirele oraselor si comunelor fac parte din domeniul public al acestor entitati administrative,dreptul de propietate aparținând numai acestora așa cum este reglementat prin art 1 al aceluiași act normativ si care include dreptul de posesie,folosinta si dispozitie.
Ca atare locurile de veci nu pot fi artibuite decat in folosinta,asa cum s-a procedat si in speta cu reclamantul,care a achiesat la contractul de concesiune nr 30/24.05.2006 si procesul-verbal din 24 mai 2006.
Nulitatea contractului de concesiune invocata de recurent,ca un motiv de recurs,in sensul ca este încheiat pe o perioada de 7 ani cu inculcarea art 7 din Ordinul nr 35/25.06.1982,nu poate fi retinuta,deoarece termenul concesiunii a fost stabilit in raport cu dispozitiile art 2 din Hotărârea nr. 135/28 iulie 2005 Consiliului Local al Municipiului B.
Rezilierea contractului de concesiune,la care recurentul face referire prin motivele de recurs nu poate fi reținuta deoarece nu s-a făcut nici o dovada in acest sens.
Ca atare fata de considerentele de mai înainte in raport cu dispoz. art 312 alin 1.Pr.Civ,recursul declarat reclamant urmează a fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul, domiciliat în B str. -. 66 E. 4. 14 județul B, împotriva sentinței nr. 2294 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâțiiPrimarul Municipiului,Consiliul Local al Municipiului B,Municipiul și SC Serv SRL, cu sediul în B,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /2 ex./21.01.2008
f- al Tribunalului Buzău
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
