Obligația de a face. Decizia 1792/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVLĂ NR.1792/2009
Ședința publică din data de 25 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea recursul declarat INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI B-N - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULĂRI AUTOVEHICULE, împotriva sentinței civile nr. 906 din 21.10.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N în contradictoriu cu intimații și DIRECȚIA GENERALĂ A FINAȚELOR PUBLICE B N, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare
CURTEA
Prin sentința civilă nr.906 din 21 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive și respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, excepții ridicate de pârâta 1 Direcția Generală a Finanțelor Publice B-
A fost admisă acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULĂRI AUTOVEHICULE DIN CADRUL PREFECTURII JUDEȚULUI B-N și în consecință a fost obligat pârâtul la înmatricularea autoturismului proprietatea reclamantului marca MERCEDES BENZ tipul 124/250 cu nr. de identificare -B-, fără plata taxei speciale de înmatriculare, cu plata de daune cominatorii de 100 lei/zi de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la efectuarea înmatriculării și a fost respinsă acțiunea reclamantului față de pârâta de 1 ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță analizând actele și lucrările dosarului a constatat că acțiunea reclamantului a fost formulată împotriva pârâtelor pentru ca acestea să procedeze la înmatricularea autoturismului în discuție fără plata taxei speciale anexând la acțiune actele pe care a înțeles să le depună, susținerea acestuia.
Analizându-se excepțiile ridicate de către pârâta de rând 1 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât așa cum s-a precizat prin întâmpinare, ca urmare a atribuțiilor pârâtei de rând 1 aceasta nu poate fi obligată la ceea ce reclamantul solicită prin acțiune astfel că excepția urmează a fi admisă. Excepția inadmisibilității acțiunii a fost respinsă întrucât în speță nu se impunea o plângere prealabilă care să fi fost făcută de către pârâta de rândul 1 nefiind vorba de acte administrative în sensul dispozițiilor art. 2 al. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, astfel că acțiunea reclamantului urmează a fi analizată pe fondul cauzei.
Instanța a reținut că așa cum rezultă din acțiune reclamantul a achiziționat un autoturism cu datele de identificare precizate și că autoritatea competentă a refuzat înmatricularea autoturismului fără plata taxei speciale de înmatriculare.
Apreciind asupra cererii reclamantului s-a constatat că acțiunea acestuia in raport cu disp. art. 214/1 Cod fiscal și art. 214/3 Cod fiscal este întemeiată în sensul că nu se datorează această taxă fiscală, aceasta fiind nelegală pe considerentul că se încalcă normele europene. Pe de altă parte pârâta de rând 2 în baza disp. art. 7 al. 1 lit. i din Ordinul 1501/2006 a MAI era obligată să procedeze la înmatricularea autoturismului reclamantului tocmai pe considerentul că această taxă s-a stabilit că este nelegală finind de notorietate în acest sens și ca urmare a practicii judiciare cât și ca urmare a abrogării disp. legale invocate de pârâtă prin OUG 50/1.07.2008.
În aceste condiții pârâta de rând 2 avea obligația legală de a proceda la înmatricularea autoturismului fără plata taxei speciale, astfel că în acest sens a fost obligată față de reclamant la înmatriculare și cu plata de daune cominatorii de câte 100 lei/zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la efectuarea înmatriculării în caz de refuz.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Instituția Prefectului județului B-N prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivare se arată că rin p. sentința civilă atacată, Tribunalul Bistrița -N, Secția contencios Administrativ, a dispus înmatricularea autoturismului marca Mercedes Benz, proprietatea reclamantului fără plata taxei speciale de înmatriculare.
Sentința a fost comunicată Instituției Prefectului județului B-N la data de 03.03.2009.
În motivarea hotărârii pronunțate, instanța a reținut faptul ca taxa specială de înmatriculare, prevăzută de art. 214/1-214/3 din Codul Fiscal (articole n prezent abrogate), nu este conformă cu normele stabilite de Comunitatea Europeană și deci nu se datorează.
Sentința s-a pronunțat la data de 21.10.2008, dată la care prevederile art.214/1-214/3 din Codul Fiscal privind taxa specială de înmatriculare erau abrogate de nr.OUG 50/2008 privind taxa pe poluare a autovehiculelor, care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008, taxă agreată de către comisia Europeană, după cum reiese din infograma nr. 5899/26.06.2008.
În opinia pârâtului, la data intrării în vigoare a nr.OUG 50/2008 privind taxa pe poluare a autovehiculelor, acțiunea reclamantului a rămas fără obiect, iar instanța a dispus înmatricularea fără plata unei taxe care nu mai exista la momentul pronunțării sentinței.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 2, alin. 1 lit. "f din Legea nr. 554/2004, instanța de contencios administrativ este competentă să judece litigiul în care cel putin una din părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, fie din nesoluționarea, în termen legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim.
În speță, reclamantul nu a făcut dovada că s-ar fi adresat Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor B N pentru ca acesta să-i aprobe înmatricularea fără plata taxei pe care o apreciază ca nelegală, astfel că în cauză nu se poate susține existența unui conflict generat de refuzul nejustificat de înmatriculare.
Astfel, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, fiind o acțiune în contencios administrativ, se impunea ca anterior formulării acțiunii, reclamantul să procedeze la formularea unei cereri scrise adresate Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor B-N pentru ca acesta să-i aprobe înmatricularea fără taxa în discuție, respectiv să formuleze o plângere prealabilă, În condițiile si termenele prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Ori, din actele depuse la dosar, reiese clar că reclamantul nu a formulat o astfel de cerere, astfel că, în cazul în care ar depune acum o cerere de înmatriculare, ar trebui să respecte legislația în vigoare la momentul actual, respectiv prevederile OUG nr.50/2008 privind taxa de poluare a autovehiculelor cu modificările și completările ulterioare.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul prin acțiunea promovată în contradictoriu cu INSTITUȚIA PREFECTULUI C-SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULAREA AUTOVEHICULELOR a solicitat înmatricularea definitivă fără taxă de primă înmatriculare a autovehiculului în favoarea reclamantului.
În justificarea pretențiilor formulate reclamantul a invocat incidența dispozițiilor art. 9 din Tratatul Constitutiv al Comunităților Europene și preeminența dispozițiilor comunitare și jurisprudenței comunitare în raport de dreptul intern.
Reclamantul a formulat în prealabil cerere adresată autorităților abilitate în vederea înmatriculării autoturismului fără achitarea taxelor aferente primei înmatriculări acestea comunicându-i că procedura înmatriculării este reglementată de Ordinul MAI nr. 1501/2006 iar taxa de primă înmatriculare fiind unul din actele necesare pentru înmatricularea autoturismului iar ipoteza prezentată nesituându-se în excepțiile prevăzute de lege nu se poate proceda la înmatricularea în condițiile solicitate.
Prima instanță și-a fundamentat hotărârea reținând că dispozițiile OUG nr. 50/2008, constituie cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, iar acest act normativ stabilește că această taxă este venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Taxa instituită a fost interpretată de către prima instanță ca fiind una reglementată prin dispoziții legale dar care instituie discriminări.
Din economia textului de lege enunțat anterior prima instanță a tras concluzia că există discriminare între autoturismele cumpărate din România și cele provenite din țările Comunității Europene, aspect interzis de art.90 partea I din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, conform căruia nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, apreciere care este conformă realității.
Refuzul înmatriculării în ipoteza nerespectării dispozițiilor legale de către persoana care pretinde o anumită conduită autorității nu poate fi apreciat ca fiind unul nejustificat în sensul în care această sintagmă este definită de legea contenciosului administrativ.
Refuzul apare ca fiind nejustificat doar în ipoteza în care este emis cu exces de putere, ilegal, în mod subiectiv, prin raportare la drepturi ale persoanelor fizice și juridice iar forma de manifestare a refuzului este una manifestă și nemotivată.
Autoritățile pârâte atât în procedură prealabilă cât și în emiterea actelor contestate au procedat la justificarea refuzului prin invocarea dispozițiilor legale care sunt încălcate în ipoteza în care autoritatea se conformează pretențiilor cetățeanului.
Principiul securității circuitului civil presupune respectarea dispozițiilor legale în vigoare, iar pentru ipoteza în care anumite norme nu sunt conforme dispozițiilor din acte normative cu putere superioară lor respectiv Constituția sau Convenția, abilitarea în înlăturarea de la aplicare a acestora revine doar autorităților investite după caz, în acest sens respectiv Curtea Constituțională, E, sau instanțelor naționale.
Considerentele evidențiate au format convingerea instanței că recursul declarat este fondat, prima instanță interpretând greșit dispozițiile legale incidente așa cum s-a reținut anterior astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâtul Instituția Prefectului Județului B- împotriva sentinței civile nr. 906/CA din 21.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Instituția Prefectului Județului B- împotriva sentinței civile nr. 906/CA din 21.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - G -
GREFIER
- -
Red./3 ex./27.05.2009
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu
