Obligația de a face. Decizia 1955/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - obligația de a face -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR.1955

Ședința publică din 12 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Nechifor Veta

JUDECĂTOR 2: Turculeț Ana Maria

JUDECĂTOR 3: Sas

Grefier

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - - prin mandatar din comuna de nr. 1839, județul S, împotriva sentinței nr.1356 din 2 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul Instituția Prefectului Județului S - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor

Cauza a avut termen de judecată la data de 29 octombrie 2009, încheierea ședinței de la acea dată - redactată separat - făcând parte din prezenta decizie, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 5 noiembrie 2009, apoi pentru astăzi.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 29.05.2009 cu număr de dosar -, reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Instituția Prefectului Județului S-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtul să dispună înmatricularea marca Volkwagen cu număr de identificare - fără plata taxei de mediu.

În motivarea acțiunii s-a arătat că taxa de mediu a fost instituită cu nerespectarea dispozițiilor legale arătând că taxa de poluare instituită prin OUG50/2008 cu modificările ulterioare încalcă în mod clar dispozițiile tratatului Comunității Europene.

Astfel conform art. 90 din Tratatul nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

a afirmat în repetate rânduri că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autoturismelor second-hand importate, cu condiția ca respectivele taxe să respecte dispozițiile art. 90 din Tratatul

În hotărârea dată de În cauza C 393 / 98 se fac referiri la un sistem de taxare a autoturismelor second-hand similar celui impus de Statul Român și care a fost considerat de ca fiind contrar Tratatului instituind Comunitatea Europeană.

Art. 90 caută să asigure completa neutralitate a impozitării interne sub raportul concurenței, Între produsele care se află deja pe piața națională și produsele importate ( Cauza C 387 /01, ). Conform unei jurisprudențe bine stabilite, art. 90, par. 1 este . atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar dacă numai În anumite cazuri la un nivel al taxei mai mare În cazul produselor importate, Dreptul comunitar nu restrânge libertatea fiecărui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferențieri Între anumite produse chiar dacă este vorba de produse similare În sensul art. 90, par. 1 din Tratat În baza unor criterii obiective cum ar fi proveniența materiilor prime folosite sau procesul de producție aplicat. Totuși o asemenea diferențiere este compatibilă cu dreptul comunitar numai dacă urmărește obiective care sunt ele . compatibile cu cerințele Tratatului și ale legislației comunitare secundare și dacă regulile În cauză sunt de natură să evite orice formă de discriminare, directă sau indirectă îndreptată împotriva importurilor din alte state membre sau orice altă formă de protectie a produselor nationale concurente(Cauza Outokumpu).

Față de prevederile art. 90, par. 1 din Tratatul constitutiv al, conform hotărârii Curții de Justiție Europene ( ) în cazul (2004), obiectivul reglementărilor comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor Între statele comunitare În condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fată de produsele provenite din alte state membre.

A considerat că sunt încălcate o serie de principii printre care: principiul priorității dreptului comunitar față de cel național, principiul aplicării directe a dreptului comunitar și principiul nediscriminării.

dreptului comunitar fată de cel național rezultă din prevederile art. 11, 148 (2) și art. 148 ( 4) din Constitutie și Legea 157 / 2005 - ratificarea tratatului de aderare a României și Bulgariei la - prin care România și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare. Prin decizia în cauza Costa / Enel ( 1964 ) a stabilit că legea care se îndepărtează de tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-i lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Raportat la principiul aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul României, consider că acesta prezintă relevanță sub dublu aspect: în primul rând În ceea ce privește existența, integrarea și funcționabilitatea directă a dreptului comunitar pe teritoriul României și În beneficiul cetățenilor români iar În al doilea rând În sensul că "judecătorul național însărcinat să aplice, În cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe propria răspundere, neaplicată, orice dispoziție contrară din legislația națională, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acestuia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional" (Cauza Simmenthal, C - 106/77).

Mai mult, însăși Constituția României, la alineatul 4 al articolului 148 prevede că "[. ] autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării [. ]".

Tot în ceea ce privește principiul aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul României, potrivit art. 220 din Tratatul, Curtea de Justiție a Comunităților Europene asigură interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instanțe este obligatorie pentru statele membre.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii ca nefondată, arătând, în esență că taxa de poluare reglementată de OUG nr.50/2008 este legală.

Prin sentința nr.1356 din 2 iulie 2009 Tribunalul Suceavaa respins cererea având ca obiect "pretenții" formulată de reclamanta -, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului Județului S-Serviciul Public Comunitar Regi Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut următoarele:

Conform jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunităților Europene, dispozițiile art.90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană () un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import și export și a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art. 25. Finalitatea acestor dispoziții este de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență prin eliminarea oricărei forme de protecție ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privința produselor provenind din alte state membre (hotărârile pronunțate de în cauzele Air Industries, C-393/04 și C-41/05, C-313/05).

De remarcat însă că noțiunea de impozit intern are accepțiune diferită de cea din dreptul intern, desemnând în jurisprudența (hotărârea Haar, C-90/94, C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.

S-a reținut de Curtea de Justiție a Comunităților Europene prin hotărârea pronunțată în cauza, C-313/05, că o acciză care se aplică tuturor autoturismelor în temeiul primei lor înmatriculări pe teritoriul unui stat membru, iar nu în temeiul faptului că trec frontiera, nu constituie o taxă vamală la import și nici o taxă cu efect echivalent în înțelesul art. 25, ci intră în sfera regimului general intern de impozitare a mărfurilor și trebuie, ca urmare, analizată în raport cu art. 90.

Față de aceste aspecte, este lipsită de relevanță analizarea încălcărilor invocate ale art. 23 și 25, deoarece dispozițiile cuprinse în aceste articole nu sunt incidente în cauză, urmând a se examina dacă taxa de poluare este incompatibilă cu prevederile art. 90 alin. 1.

Se recunoaște în mod constant în jurisprudența comunitară libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferențiată pentru anumite produse, chiar similare în sensul art.90 al.1, în funcție de criterii obiective. Asemenea diferențieri sunt compatibile cu dreptul comunitar dacă urmăresc obiective compatibile cu exigențele tratatului și ale dreptului derivat și dacă evită orice formă de discriminare, directă sau indirectă, în privința importurilor provenind din state membre, sau de protecție în favoarea produselor naționale concurente (hot. Outokumpu, C-213/96, hot. Nadasdi și C-290/05).

Un sistem de impozite este compatibil cu art.90 dacă este conceput de manieră a exclude în orice ipoteză ca produsele importate să fie taxate la un nivel superior față de produsele naționale și dacă nu are, în nici-o situație, efecte discriminatorii (hot.Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/, C-375/1995).

Așadar, este incidentă încălcarea art.90 al.1 atunci când impozitul aplicat produsului importat și cel aplicat produsului național similar sunt calculate în mod diferit, ducând, chiar dacă numai în anumite cazuri, la o impozitare superioară a produsului importat.

In cauza de față rezultă din interpretarea nr.OUG 50/2008 că taxa de poluare se aplică în cazul autoturismelor noi, autohtone și importate, precum și autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand înmatriculate deja în România.

Nu se realizează însă o discriminare între autoturismele second hand importate din statele comunitare și acestea, în condițiile în care valoarea taxei de poluare nu depășește valoarea taxei reziduale încorporate în valoarea vehiculelor similare deja înmatriculate (hotărârea, C-313/05).

Ca urmare, tribunalul a apreciat că nu poate fi reținută critica privind încălcarea principiului nediscriminării.

Cât despre neconcordanța dispozițiilor nr.OUG 50/2008 cu prevederile constituționale, în condițiile în care reclamantul nu a invocat excepția de neconstituționalitate a acestora, instanța nu a putut proceda la analiza criticilor formulate sub acest aspect, competența de a se pronunța în acest sens revenind exclusiv Curții Constituționale, în virtutea art. 146 din Constituție.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta învederând următoarele:

Art. 90 din Tratatul CE reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă fiscală sau vamală care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor sau serviciilor în cadrul UE.

În afară de autovehiculele second-hand importate, conform prevederilor OUG 50/2008, obiectul primei înmatriculări în România sunt autovehiculele noi, or pentru acestea, cumpărătorii nu plătesc taxă de poluare. Astfel, în anexa 4 din OUG 50/2008 figurează grila privind cota de reducere a taxei de poluare în funcție de vechimea autovehiculului. În ceea ce privește un autovehicul nou, cota de reducere este 0 de unde rezultă că nu se percepe taxă de poluare pentru un autoturism nou care se înmatriculează pentru prima dată în România.

Măsura are un evident caracter discriminatoriu în condițiile în care această taxă se aplică în mod real doar autoturismelor second-hand, importate care se încadrează parametrilor prevăzuți în anexele 1-4 din OUG 50/2008, însă nu se aplică și autoturismelor care circulă pe teritoriul României și care se încadrează în aceeași parametri autoturismelor second-hand cumpărare în România și care nu face obiectul unei prime înmatriculări, precum și autoturismelor care fac obiectul reînmatriculării, prin urmare nu poate fi vorba de o excepție justificată privind restricțiile de ordin cantitativ prevăzută de art. 30 din Tratat.

Plata taxei de poluare este condiționată de prima înmatriculare a unui autoturism, nici într-un caz de gradul de uzură sau vechimea acestuia. Intenția legiuitorului de a influența alegerea consumatorilor este evidentă. Se protejează astfel producția internă, aspect ce reiese explicit din preambulul OUG nr. 208/2008 și 218/2008, potrivit căruia: "Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare".

Prin întâmpinarea depusă la dosar, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor prin Instituția Prefectului Județului Saa rătat următoarele:

Taxa de poluare se aplică în cazul autoturismelor noi, autohtone și importate precum și autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand înmatriculate deja în România.

Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România ( art. 4 din OUG 50/2008).

Stabilire, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor OG 92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare ( art. 7 din OUG 50/2008).

Competența de verificare a achitării taxei de poluare a fost dată serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor în a cărora rază de competență își au domiciliul, sediul ori reședința proprietarii de autovehicule, unități teritoriale deconcentrate, aflate în coordonarea Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Recursul formulat este întemeiat.

Reclamantul recurent nu are obligația de a achita taxa de poluare.

Dreptul comunitar este incident in speță, mai exact dispozițiile art. 90 alin.1, care interzic orice discriminare intre produsele naționale si produsele altor state membre, așadar si o discriminare determinată de o diferență între impozitele aplicate"produselor altor state membre"și impozitele"interne de orice natură care seaplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".

Așadar, discriminarea la care se referă acest text legal are în vedere o comparație între nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene, în comparație cu nivelul de impozitare a produselor de pe piața internă a Statului Român.

Curtea consideră că art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană este aplicabil în privința taxei speciale de primă înmatriculare plătită de reclamant și contestată în prezenta cauză, considerentele expuse de Curtea Europeana de Justiție în hotărârea din 5 decembrie 2006 - dată în cauzele reunite C-290/05 și C-333/05, . Nâdasdi - Regionalis, respectiv -es - Regionalis fiind relevante in acest sens:

Așa cum Curtea a statuat deja, în sistemul Tratatului instituindComunitatea Europeană art. 90 suplimentează dispozițiile referitoare la abolirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela dea asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normalede concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din altestate membre (cauzele reunite C-393/04 și C-41/05, Air Industries.

Conform unei jurisprudențe bine stabilite,art. 90 par. 1 este încălcatatunci când taxaaplicată produselor importate și taxa aplicată produselornaționale similare sunt calculate diferitpe baza unor criterii care conduc, chiardacă numai în anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare în cazul produselorimportate(a se vedea cauza, par. 67, precum și jurisprudența acolocitată).Totuși,hiar daca nu sunt îndeplinite condițiile pentru existența uneiasemenea discriminări,impozitarea poate fi discriminatorie în mod indirect,datorită efectelor pe care le produce.

Potrivit art. III din nr.OUG 218/2008, autovehiculele M 1 cu norma de poluare EURO 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000, precum și toate vehiculele N 1 cu norma de poluare EURO 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15.12.2008 - 31.12.2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare.

Rezultă așadar că în prezent, a fost înlăturată taxa de poluare pentru autoturismele noi EURO 4, ce au capacitatea cilindrică mai mică de 2000 mc. Or, este de notorietate că în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici. Astfel, consumatorii sunt direcționați spre un autoturism nou fabricat în România, fapt dovedit tot de împrejurarea de notorietate că prețul la care sunt achiziționate autoturismele second hand dintr-o altă țară este preț apropriat de prețul autoturismului nou fabricat în România.

Aspectul esențial ce trebuie reținut e acela că autoturismele fabricate în România sunt scutite de plata taxei de poluare, fapt ce contravine art. 90 întrucât achiziționarea unui autoturism cu o capacitate mai mare de 2000 (care nu este fabricat în România) impune achitarea taxei de poluare.

Este locul a fi amintită cauza Humblot (112/84) soluționată de În respectiva cauză, autoturismele clasificate până la 16 cai putere fiscali ( - chevaux vapeur) erau supuse unei taxări graduale de până la 1100 franci iar cele peste 16 erau taxate cu o singură sumă de 5000 franci. La acea dată nu se fabricau în Franța autoturisme de peste 16 și de aceea toate autoturismele pentru care se percepea taxarea mai mare de 5000 franci erau importate. Curtea a reținut că taxa de 5000 franci a fost fixată la un asemenea nivel încât numai autovehiculele importate pot fi subiectul acesteia. În mod similar, în actuala reglementare a nr.OUG50/2008 modificată prin nr.OUG 218/2008 și nr. 7/2009, un autoturism nou fabricat în România, cu o capacitate de sub 2000 m este scutit de plata taxei de poluare iar achiziționarea unui autoturism nou cu o capacitate mai mare de 2000 (ce nu sunt fabricate în România ci doar în străinătate) impune achitarea taxei de poluare. Art. 90 din este încălcat și în situația achiziționării din altă țară a unui autoturism second - hand cu o capacitate sub 2000 întrucât majoritatea acestor autoturisme achiziționate nu au norma de poluare EURO 4 pentru a fi scutite de la plata taxei.

După aderarea României la nu este admisibilă favorizarea vânzării autoturismelor noi fabricate în România și nici favorizarea autoturismelor second - hand deja înmatriculate în România ( ce pot fi considerate autoturisme naționale) atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate influențând astfel alegerea consumatorilor (E, nr. Hotărârea din 7 mai 1987, cauza 193/85 CO - ADMINISTRAZIONE Finanze STATO).

Pentru considerentele învederate urmează a fi admis recursul formulat de reclamant.

Pe cale de consecință urmează a fi admisă acțiunea și a fi obligată pârâta Instituția Prefectului - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor S la înmatricularea autoturismului, fără plata taxei de poluare.

Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 304 pct.9; 312 alin. 1,2,3 Cod procedură civilă,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta - - prin mandatar din comuna de nr. 1839, județul

Modifică sentința nr.1356 din 2 iulie 2009 pronunțată a Tribunalului Suceava în totalitate.

Admite acțiunea.

Obligă pârâta să procedeze la înmatricularea autoturismului marca Volksvagen, tipul Passat, cu număr de identificare - fără plata taxei de poluare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 12 noiembrie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

2ex/26.11.2009

jud. fond.

Președinte:Nechifor Veta
Judecători:Nechifor Veta, Turculeț Ana Maria, Sas

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 1955/2009. Curtea de Apel Suceava