Obligația de a face. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2.190/2008
Ședința publică din data de 15 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC împotriva sentinței civile nr. 1270/04.07.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu reclamantul MUNICIPIUL C, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă avocat, pentru pârâtă, care depune împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat nu este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, deși pârâta a fost citată cu această mențiune - fila 3 din dosar.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ.
Reprezentantul pârâtei depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, sens în care Curtea constată că recursul este legal timbrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea recursului așa cum a fost acesta formulat și acordarea cheltuielilor de judecată pentru fond și recurs, sens în care depune dovada achitării onorariului avocațial.
Reprezentantul pârâtei solicită să se facă aplicarea dispozițiilor art. 312 coroborat cu dispozițiile art. 304 pct. 9 din proc. civ. și să se respingă ca nefondată acțiunea. Arată că demersul inițiat de reclamant în temeiul Legii nr. 554/2004 nu mai este justificat, astfel încât acțiunea este inadmisibilă, textul de lege invocat ca și temei de drept al acțiunii reclamantului nefiind incident în speță, litigiul dintre părți fiind soluționat anterior, prin sentința civilă nr. 1732/24.04.2003 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 12231/2002, hotărâre irevocabilă prin care s-a stabilit prețul vânzării, preț care a și fost achitat integral de societatea pe care o reprezintă. Reprezentantul pârâtei apreciază că în cauză este incidentă puterea de lucru judecat.
Curtea de apel, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe, cauza se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare asupra recursului formulat.
Imediat după închiderea dezbaterilor se depune prin Serviciul Registratură întâmpinare, în 2 exemplare, din partea reclamantului.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1.270 din data de 04.07.2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul MUNICIPIUL C-N, în contradictoriu cu pârâta "" C-N și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 10.843.86 lei, reprezentând diferență contravaloare spațiu și majorări de întârziere.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a chemat în judecată pârâta solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumei de 10.843,86 lei reprezentând diferență contravaloare spațiu și majorări de întârziere.
S-a arătat că reclamantul a fost obligat la vânzarea spațiului, în temeiul prev. Legii nr. 550/2002, dar prețul stabilit de expert nu a conținut taxa pe valoarea adăugată iar societatea pârâtă nu a înțeles să achite această sumă.
Pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii pe motiv că reclamanta nu avea nici o bază legală de a solicita aceste sume întrucât prețul vânzării a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că prin sentința civilă nr. 1.732 din 24.04.2003 a Tribunalului Cluj, s-a admis acțiunea formulată de împotriva pârâtului CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, obligând pârâtul la încheierea unui contract de vânzare pentru spațiul situat în C-N,-,. 11, la prețul de circulație de 298.000.000 lei.
Ca urmare, s-a achitat valoarea de 298 milioane lei de către pârâtă însă această valoare nu a conținut, iar potrivit prevederilor art. 27 din Legea nr. 550/2002, raportat la prevederile art. 126 Cod Fiscal, pârâta, în calitate de persoană impozabilă, trebuie să achite impozitul de 19% indirect către bugetul de stat.
Si în legislatia anterioară, respectiv în Legea nr. 345/2002, pârâta era obligată la achitarea taxei pe valoarea adăugată.
In ce priveste apărarea pârâtei privitoare la faptul că taxa nu este datorată întrucât sentința civilă nr. 1.732/2003 a Tribunalului Cluj a obligat Consiliul Local al municipiului C-N la încheierea contractului de vânzare-cumpărare pentru un pret fix, nu a fost avută în vedere de instanță, deoarece, fără a se nega plata pretului, în pret nu s- inclus taxa pe valoare adăugată si aceasta trebuie achitată, întrucât, potrivit legii speciale în materie de impozite, transferul dreptului de proprietate unui bun imobil de la proprietar, respectiv de la Municipiul C, către pârâtă, este considerată o livrare de bunuri, impozabilă potrivit art. 128 Cod Fiscal.
Având în vedere aspectele mai sus arătate, în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 554/2004 tribunalul a admis acțiunea si a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 10.843,86 lei, reprezentând diferență contravaloare spațiu si majorări de întârziere datorate potrivit art. 120 Cod Procedură Fiscală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, pârâta C-N, invocând ca temei dispozițiile art. 312 coroborat cu art. 304 pct. 9.pr.civ. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate si respingerea ca nefondată a actiunii, cu cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a criticat sentinta instanței de fond pentru nelegalitate si netemeinicie precum și pentru faptul că motivarea acesteia este superficială și lapidară.
Referitor la acest ultim aspect, pârâta a arătat că deși la dosarul cauzei s-au acvirat dosarele anterioare, în care cele 2 părți erau părti litigante, judecătorul nu a amintit despre acestea, deși erau hotărâri prin care a dovedit că suma reprezentând preț a fost stabilită prin hotărâre judecătorească si că recIamanta a mai solicitat această sumă pârâtei prin titlu executoriu, instanța admitând contestatia la executare.
Dincolo de superficialitate, pârâta a apreciat sentinta recurată ca nelegală și datorită faptului că diferența contravalorii spatiului si majorările de întârziere nu au acoperire legală, textele de lege invocate nu au incidență în speță și nici într-un caz, transferul dreptului de proprietate asupra spatiului nu are caracter de "livrare de bunuri" purtătoare de
Pe de altă parte, arată pârâta, pretul fiind stabilit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, care nu face nici o trimitere la. este evident ca nu datora această sumă.
În esență, acțiunea reclamantului era inadmisibilă, întrucât era fundamentată în drept pe prev. Legii nr. 554/2004, iar în cauză era incidentă excepția puterii de lucru judecat.
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate și prevederilor legale aplicabile, Curtea reține că acesta este fondat, urmând a fi admis, în baza disp. art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 teza I pr.civ. cu consecința modificării hotărârii, conform dispozitivului, pentru următoarele considerente:
Acțiunea introdusă de către reclamantul Municipiul CNa re ca obiect obligarea societății pârâte la plata sumei de 10.843,86 lei, cu titlu de diferență contravaloare spațiu, constând în TVA și majorări de întârziere, ea fiind întemeiată pe prev. art. 27 din Legea nr. 550/2002 și pe cele ale Legii nr. 554/2004.
În fapt, s-a relevat că prin sentința civilă nr. 1732/24.04.2003, pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. 12.231/2002, s-a dispus obligarea recIamantului la încheierea contractului de vanzare-cumpărare privind spatiul din C N, str. -, nr. 30, în temeiul Legii nr. 550/2002, stabilindu-se prin expertiză tehnică prețul vânzării la 298.000.000 lei ROL, preț plătit integral de pârâtă, fapt recunoscut și de recIamant, sentinta fiind irevocabilă.
Din această perspectivă, Curtea achiesează la poziția exprimată de către societate, conform căreia, odată cu plata prețului stabilit, debitul societății față de recIamant, derivat din contractul de vânzare-cumpărare la încheierea căruia a fost obligat, a fost stins.
În susținerea prezentului demers judiciar, reclamantul se prevalează de înscrisul de pus la fila 4 din dosarul de fond, prin intermediul căruia expertul care a stabilit valoarea imobilului mai sus menționat în dosarul nr. 12.231/2002 al Tribunalului Cluj, arată că valoarea indicată în expertiză nu conținea TVA.
În aceste condiții, la data de 8.12.2004, reclamantul a emis titlu executoriu pentru suma de 63.233.216 lei ROL cu titlu de A la pretul vânzării, împotriva căreia pârâta a formulat contestatie la executare, admisă prin sentința civilă nr. 3.824/2005 a Judecătoriei Cluj N, irevocabilă prin decizia civilă nr. 504/R/2005 a Tribunalului Cluj, concIuzionându-se că la vânzare pretinsă prin titlul executoriu este nelegală, în condițiile în care debitul stabilit prin sentința civilă nr. 1732/2003 a Tribunalului Cluja fost achitat în întregime, dispunându-se și radierea ipotecii înscrise în CF asupra imobilului.
Toate aceste aspecte nu au fost contestate de către reclamant, astfel încât Curtea consideră că în cauză era incidentă excepția puterii de lucru judecat, care a fost respinsă în mod nelegal de către prima instanță.
Pentru a aprecia astfel, instanța constată, în primul rând, faptul că raporturile litigioase dintre cele două părți, legate de vânzarea spațiului situat în C N, str. -, nr. 30, inclusiv prețul datorat de către pârâtă, au fost stabilite în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 1732/24.04.2003, pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. 12.231/2002, care nu a fost atacată cu recurs.
De asemenea, reclamantul nu a contestat faptul că suma indicată în această hotărâre a fost achitată integral, ci se prevalează de o eroare a expertului desemnat de către instanță, care nu a cuprins în prețul imobilului și TVA, însă Curtea consideră că aceste aspecte nu pot fi acum repuse în discuție, pentru că s-ar ajunge în situația în care ar fi încălcat efectul puterii de lucru judecat, respectiv obligativitatea hotărârii în discuție.
De reținut este și împrejurarea că sentința tribunalului nu a fost atacată cu recurs și că nu au fost formulate obiecțiuni cu privire la expertiza de evaluare dispusă de către instanță.
În al doilea rând, toate aceste considerente sunt cu atât mai pertinente în cauză cu cât instanța de executare a admis contestația introdusă de către pârâtă, prin intemediul căreia s-a solicitat anularea titlului executoriu emis în baza reglementărilor fiscale incidente în domeniu, stabilind, irevocabil, că suma în discuție, constând în TVA, cu majorările aferente, nu este datorată de către societate, nexistând nici un temei legal pentru plata acesteia, raportat la dispozitivul sentinței civile nr. 1732/24.04.2003, pronunțate de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. 12.231/2002.
În consecință, Curtea apreciază că în cauză sunt incidente prev. art. 166.pr.civ. prin raportare la cele ale art. 1201.civil, în doctrină stabilindu-se că aceste dispoziții sunt aplicabile chiar atunci când obiectul acțiunii este formulat diferit în cele două cereri, dar scopul final urmărit este același.
Or, în condițiile în care instanța a apreciat că suma în litigiu nu este datorată de către pârâtă și anulat titlul executoriu, prin prezenta acțiune nu se încearcă altceva decât repunerea în discuție a unor chestiuni asupra cărora s-a pronunțat o hotărâre irevocabilă, aceasta dobândind efectul puterii de lucru judecat, care constă, între altele, în exclusivitatea și obligativitatea sa.
Așa fiind, recursul va fi admis și constatându-se că în cauză există putere de lucru judecat, va fi respinsă acțiunea reclamantului, sentința fondului fiind modificată în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta "" C- împotriva sentinței civile nr. 1.270 din 04 iulie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică și în consecință: respinge acțiunea formulată de reclamantul MUNICIPIUL C-.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red. BM/3 ex/ 4.11.2008
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș, Mirela Budiu
