Obligația de a face. Decizia 3135/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3135/2009

Ședința publică de la 03 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Radu Rareș Dușa

JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur

JUDECĂTOR 3: Monica

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantele și împotriva ordonanței președințiale nr.2326 din 31 august 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimații-pârâți PRIMARIA MUNICIPIULUI C-N, PRIMARUL MUN.C-N, CONSILIUL LOCAL AL MUN.C N, având ca obiect obligația de a face pe calea ordonanței președințiale.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este legal timbrat, precum și faptul că la data de 2 2009 recurentele au depus la dosarul cauzei o cerere de repunere în termenul de recurs.

Curtea pune în discuție cererea de repunere în termen, raportat la prevederile art. 103 alin 2.pr.civ. corelat cu art. 582.pr.civ.

Recurenta susține cererea de repunere în termen astfel cum a fost formulată, invocând în motivare împrejurările de fapt prezentate și în cererea scrisă. Arată că în opinia sa cererea de recurs nu este tardiv formulată, astfel că solicită admiterea acesteia.

Curtea, după deliberare, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 103 alin 2.pr.civ. respinge cererea de repunere în termenul de recurs. Astfel, chiar dacă s-ar admite ipoteza că recurentele au fost în imposibilitate să afle soluția instanței de fond ca urmare a protestului magistraților, Curtea observă că prin procesul verbal al Adunării Generale a Judecătorilor din data de 25.09.2009 s-a dispus reluarea activității începând cu data de 28.09.2009, astfel că, începând cu data de 28.09.2009 recurentele nu mai pot invoca nici o cauză mai presus de voința acestora care să le fi împiedicat să declare recurs. Prin urmare, cererea de repunere în termen însoțită de recursul declarat în cauză trebuiau formulate în cel mul 15 zile de la data încetării împiedicării, respectiv de la data de 28.09.2009, condiție de asemenea neîndeplinită în cauză.

Curtea invocă excepția tardivității formulării recursului și reține cauza în pronunțare pe excepția tardivității.

CURTEA

Prin ordonanța președințială nr. 2326 din 31 august 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantele și împotriva pârâților PRIMARUL MUN.C N și CONSILIUL LOCAL AL MUN.C N, având ca obiect obligația de a face.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, față de înscrisul depus de reclamante la fila 5 din dosar, instanța apreciază că raportul juridic dedus judecății este statuat între reclamante și pârâții Consiliul Local al Municipiului C-N și Primarul Municipiului C-

În aceste circumstanțe urmează a se analiza excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității invocate de pârâți prin întâmpinările de la dosar filele 13-16.

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Primarul Municipiului C-N urmează a fi admise deoarece:

Reclamantele prin cererea promovată au solicitat reinstalarea pe tronsonul str. C cuprins între str. - și str.- a indicatoarelor rutiere "Oprire interzisă" cu adiționalele "pe trotuar" și "carosabil" și a celor privind "blocarea roților și ridicarea autovehiculelor" pe ambele părți ale tronsonului contestând implicit Hotărârea Comisiei de sistematizare a circulației din 30.03.2009.

Având în vedere că emitentul actului administrativ atacat nu este Primarul Municipiului C-N și neexistând o identitate între acesta și persoana chemată în judecată urmează a admite excepția și a respinge acțiunea reclamantelor față de Primarul Municipiului C-N pentru lipsa calității procesuale pasive.

Potrivit prev. art.581 pr.civ. "instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".

Din prevederile legale menționate rezultă că pentru admisibilitatea ordonanței președințiale se cer a fi întrunite cumulativ 2 condiții: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere și prevenirea unei pagube iminente.

Pe de altă parte, Legea nr.554/2004 Cap. II cuprinde reglementări speciale cu privire la procedura de soluționare a cererilor în contenciosul administrativ.

Deoarece reclamantele prin acțiunea promovată nu au adus argumente care să susțină nelegalitatea actului administrativ menționat rezumându-se la a indica presupusa neconformitate a acestuia cu drepturile fundamentale, în sensul că acestea ar fi fost încălcate, vătămate datorită situației ivite începând cu anul 2000, iar pe de altă parte, aceste argumente nu pot fi cercetare în cadrul procedurii speciale reglementate de art.581 pr.civ. instanța urmează a dispune admiterea excepției inadmisibilității invocată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului C-N și a respinge acțiunea pe această excepție.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantele și, solicitând admiterea acestuia.

În motivarea recursului reclamantele arată următoarele:

azându-se pe principiul fundamental al legalității, al eticii și echității, al operativității, care pretind o promptă restabilire a ordinii de drept Încălcate, subsemnatele prin cererea de chemare În judecată am solicitat instanței, ca pe calea procedurală a ordonanței președințiale să se dispună restabilirea situației anterioare Hotărârii Comisiei Municipale de a Circulației, înregistrată cu nr. 71936/446/03.04.2009 și aplicata pe teren începând cu data de 01.6.2009, în ceea ce privește reinstalarea pe ambele părți ale tronsonului străzii C, cuprins între strada - și strada -, a indicatoarelor rutiere "oprirea interzisă", cu adiționalele "pe trotuar și carosabil" și a celor privind "blocarea roților și ridicarea autovehiculelor ".

În cazul comiterii unui abuz, instanțele judecătorești au datoria și obligația de a interveni cu promptitudine în vederea restabilirii situației de fapt anterioare abuzului.

C mai elementar principiu care trebuie să stea la baza dreptului procesual civil este cel de a se asigura oricărei persoane o apărare eficace a intereselor sale legitime.

Reprezentanții compartimentelor Direcției Tehnice și Juridice, care fac parte din aparatul de specialitate pe care-I conduce primarul, au refuzat să ne răspundă la somația nr. 93349/05.05.2009 și să le comunice, inclusiv în audiențe, autoritatea care trebuie chemată în judecată, în speța în cauză. Doar în data de 09.06.2009 ne-au comunicat copia Hotărârii Comisiei Municipale de a Circulației, Înregistrată cu nr. 71936/446/30.03.2009, ulterior datei de 01.06.2009, când au aplicat pe teren Hotărârea în cauză.

Ca urmare a abuzurilor la care s-au pretat funcționarii respectivi, în detrimentul intereselor noastre, subsemnatele am fost puse în imposibilitatea de a ataca Hotărârea în cauză conform Legii nr. 554/2004, art. 14 și 15 în vederea suspendării executării acesteia.

care s-au impus, confirmate ulterior faptic, ne-au determinat să recurgem în data de 17.06.2009 la procedura Ordonanței Președințiale, pentru a se ordona măsura provizorie de păstrare a drepturilor noastre, respectiv: dreptul la viață, la integritate fizică și psihică, dreptul la un mediu sănătos, dreptul de proprietate privată, drepturi care ne-au fost periclitate prin întârziere și pentru prevenirea pagubelor iminente, în cazul nostru concret fisurarea tavanelor imobilelor subsemnatelor.

Toate aceste drepturi ne sunt apărate atât de legislația în vigoare:

- Ordinul Ministerului Sănătății nr.536/1997, art. 2, art.3 și art.4 și Normele de igienă, art. 3 lit.c, art.4, art. 8, art.9, art.10, art.17;

- Legea nr. 265/2005;

- Ordonanța de Urgență Guvernamentală nr.195/2005, art. cap.l, art. 1 și art.5, cap.X, art.61, lit.a,b și c, art. 64, lit.a și d, cap.12, art.70, lit.e și g;

cât și de Constituția României:

- art.22 - dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică,

- art.34 - dreptul la ocrotirea sănătății,

- art.35 - dreptul la mediu sănătos,

- art.44 - dreptul de proprietate privată;

Începând cu data de 01.06.2009, datorita aplicării pe teren a Hotărârii în cauză, viața subsemnatelor în propriile locuințe a devenit un calvar datorită expunerii noastre permanente la:

- poluarea fonică care depășește 70dB, provocată de manevrele efectuate pentru parcarea pe tronsonul în cauză, al străzii C, a nenumăratelor autovehicule(peste o sută cel puțin pe zi), trântirea portierelor, zgomotele produse de dispozitivele de închidere și deschidere a autovehiculelor, declanșarea alarmelor și claxonările, poluări care depășesc cu mult nivelul maxim admis în normele Ministerului Sănătății, prevăzute în Ordinul nr.536/1997, art. 17, (anexat la dosarul nr-, fila nr.32), atât cel acustic echivalent continuu(), cât și curba de zgomot (45dB);

- noxele și trepidațiile cauzate de ambalarea motoarelor la pornirea autovehiculelor parcate;

- Întreaga circulație auto care se desfășoară la distanta de 3 fată de ferestrele camerelor noastre de locuit, ferestre care sunt poziționate la înălțimea de 1,5 fată de sol.

Toate aceste poluări ne-au pus în imposibilitatea de a ne folosi în mod normal proprietățile, cu front la stradă (locuințe în suprafață de 70mp. și 50mp.) și am fost obligate să ne restrângem, două persoane, Într-o . de 16mp. cameră pe care o folosim atât ziua cât și noaptea (încăpere care nu este poziționată cu front la stradă).

Totodată trepidațiile produse de sutele de autovehicule care parchează continuu pe acest tronson au cauzat apariția fisurilor la tavanele imobilelor subsemnatelor.

Prin Ordonanța Președințială nr.2326/2009, vădit părtinitoare, ordonată de către instanța de judecată, s-a încurajat și s-a permanentizat abuzul Consiliului Local al Municipiului C-N și al Primarului Municipiului C-N, -le reclamantelor expuse drepturile, care s-au păgubit prin întârziere și nu a prevenit producerea unor pagube iminente.

Având în vedere că cele două condiții au fost cumulativ întrunite, respectiv păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere și prevenirea unei pagube iminente, conform prevederilor legale art.581 Cod.pr.civ. ceea ce a rezultat atât din plângere, completarea la plângere, cât și din producerea în fapt a acestora, instanța de judecată avea obligația să intervină prompt prin ordonanță președințială în vederea protecție, ocrotirii și apărării drepturilor subsemnatelor încălcate, prin restabilirea situației de fapt încălcate.

Dezinteresul total fată de judecarea corectă a acestui caz rezultă din:

- reclamantele nu au chemat în judecată pe Primarul municipiului C-N,;

- motivația instanței pe care-și bazează respingerea cererii subsemnatelor de ordonanță președințială: "Deoarece reclamantele prin acțiunea promovată nu au adus argumente care să susțină nelegalitatea actului administrativ menționat rezumându-se la a indica presupusa neconformitate a acestuia cu drepturile fundamentale, în sensul că acestea ar fi fost încălcate, vătămate datorită situației ivite

Începând cu anul 2000, iar pe de altă parte, aceste argumente nu pot fi cercetate În cadrul procedurii speciale reglementată de art.581 pr.civ." este incorectă atâta timp cât reclamantele au făcut referire și am argumentat, pe baza legislației în vigoare, nelegalitatea actului administrativ, respectiv Hotărârea Comisiei Municipale de a Circulației, înregistrată cu nr. 71936/446/03.04.2009, legislație pe care instanța de judecată nu a menționat-o în motivația hotărârii și nu s-au rezumat doar la a indica neconformitatea acestui act cu drepturile fundamentale constituționale.

Toată această legislație subsemnatele am trecut-o în motivarea cererii de dare în judecată, în completarea cererii de dare în judecată, în concluziile scrise, am invocat-o în drept și am anexat-o în xerocopie la dosarul nr-(filele 25-35).

În ceea ce privește motivația instanței că situația ivită este cu începerea anului 2000,este eronată atâta timp cât in plângere subsemnate am trecut explicit că situația ivită este cu începere din data de 01.06.2009, mai mult în perioada 01.02.2006 - 01.06.2009 a fost interzisă oprirea autovehiculelor atât pe trotuar cât și pe carosabilul tronsonului străzii C, ca urmare a plângerilor noastre repetate, specificație pe care am făcut-o În paginile nr. 3 și 4 din plângere.

Pronunțarea ordonanței președințiale s-a făcut În 75 de zile de la depunerea plângerii subsemnatelor, nerespectându-se termenele corelate unei astfel de proceduri.

Reclamanta, persoană în vârstă de 85 de ani, cu afecțiuni grave de coxartroză bilaterală, gonartroză bilaterală, periartroză scapulo-humerală și osteoporoză, datorită faptului ca nu m-am mai putut folosi de curte, din cauza poluărilor enumerate(singurul loc în care mai aveam posibilitatea să mai fac mișcare) a ajuns ca în data de 22.07.2009 să fiu internată în spital (biletul de ieșire din spital este anexat la dosar).

Pentru toate aceste considerente, solicită Tribunalului Cluj, Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări" sociale, admiterea recursului nostru.

In drept reclamantele au invocat dispozițiile art. 581.proc.civ. art.3041Legea 265/2005, nr.OUG195/2005 art.5, art.6, art.59, art.61, art.70, Ordinul nr.536/1997 art.3, lit.c, art.8, art.9, art.10, art.17 și Constituția Romaniei art.22, art.34, art.35, art.44.

La termenul de judecată din data de 03.12.2009, ca urmare a respingerii cererii de repunere în termenul de recurs formulată de reclamante, Curtea a pus în discuție excepția tardivității formulării recursului.

Deliberând asupra excepției invocate, Curtea reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 582 proc.civ. ordonanța este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

În speță, părțile fiind citate pentru soluționarea cauzei, sunt aplicabile dispozițiile tezei I din art. 582, astfel încât calea de ataca a recursului curge de la data pronunțării ordonanței.

Sentința atacată fiind pronunțată la data de 31.08.2009, ultima zi în care se putea declara recurs era data de 07.09.2009. Or, recursul a fost formulat la data de 23.10.2009, cu mult peste termenul prevăzut de lege, astfel că urmează a fi respins ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția tardivității introducerii recursului și ca o consecință:

Respinge recursul declarat de reclamantele și împotriva ordonanței președințiale nr. 2326 din 31 august 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 3 2009.

PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER

--- - - - -

Red./Dact.

7 ex/08.12.2009

Jud.fond:

Președinte:Radu Rareș Dușa
Judecători:Radu Rareș Dușa, Liviu Ungur, Monica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 3135/2009. Curtea de Apel Cluj