Obligația de a face. Decizia 36/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.36/2008
Sedința publică din data de 10 ianuarie 2008 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTORI: Liviu Ungur, Lucia Brehar Delia Marusciac
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE B împotriva încheierii civile nr.1650 din data de 13.07.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect lămurirea și completarea dispozitivului sentinței civile nr.2421/08.12.2006, pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în data de 09.01.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei din partea reclamantei-intimate întâmpinare, prin care se solicită în principal respingerea recursului ca tardiv formulat, iar în subsidiar ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a încheierii civile atacate.
Recurenta a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 Cod pr.civ.
Curtea, apreciază ca fiind suficiente probele administrate pentru justa soluționare și în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
asupra recursului de față,
reține că prin sentința civilă nr. 2421 din 8 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj în dos. nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE B și ca o consecință pârâta a fost obligată să răspundă reclamatei cu privire la informațiile solicitate prin cererea nr. - din 19.05.2006. s-a respins capătul de cerere privind penalitățile și cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta a formulat o cerere adresată pârâtei în vederea comunicării unor acte aflate în posesia acesteia din urmă așa cum a rezultat și din conținutul unei alte adrese emise de Serviciul de Pașapoarte C către Judecătoria Cluj -N într-o cauză aflată pe rolul acestei instanțe.
Cu referire la penalitățile solicitate de reclamantă instanța de fond a reținut că acestea se justifică doar dacă pârâta nu va răspunde informațiilor solicitate de reclamantă așa cum rezultă din art. 24 și 25 din Legea nr. 554/2004 iar în ceea ce privește cheltuielile de judecată acestea nu pot fi acordate deoarece nu au fost justificate prin chitanță eliberată de avocat.
La data de 13 iunie 2007 reclamanta a înregistrat pe rolul instanței de fond o cerere de lămurire și completare a dispozitivului sentinței civile nr. 242/2006 arătând că deși s-a admis capătul principal de cerere nu s-a precizat care sunt actele care să-i fier comunicate reclamantei, aspect necesar deoarece ar putea da naștere la interpretări cu ocazia punerii în executare a hotărârii ( 27 dos. fond).
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea cererii arătându-se că reclamanta urmărește să modifice de fapt dispozitivul hotărârii, în condițiile în care partea, deși a avut posibilitatea, nu a atacat-o cu recurs în termenul prevăzut de lege ( 30-31 dos. fond).
Prin încheierea civilă nr. 1650 din 13 iulie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a admis cererea formulată de reclamantă și ca atare s-a dispus îndreptarea erorii materiale în sensul specificării informațiilor respective cuprinse în cererea nr. -/2006 adresată pârâtei, respectiv copia depusă la 1.05.1987 la Ministerul d e Interne - Serviciul de pașapoarte, prin care a solicitat plecarea în Germania și comunicarea formulată de Serviciul de Pașapoarte C către consiliul Popular C sub nr. 61292/1987.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut, în esență, că în fapt cererea reclamantei este necesar a fi calificată ca o cerere de îndreptare a erorii materiale întemeiată pe dispozițiile art. 281.pr.civ și nu poate fi privită și analizată ca o cerere ce ar purta asupra lămurii cu privire la întinderea dispozitivului hotărârii conform art. 2811și 2812.pr.civ. întrucât dispozitivul hotărârii și întinderea sunt clare.
Împotriva acestei încheieri pârâta a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a învederat că încheierea este nelegală întrucât instanța de fond a încălcat normele de competență materială prevăzute la art. 10 alin.1 din Legea nr. 554/2004 motiv de recurs prev. la art. 304 pct. 3.pr.civ. A învederat că potrivit art. 30 din OUG nr. 30/2007 Direcția Generală de Pașapoarte face parte din instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale, că potrivit art. 108 alin. 1.pr.civ. nulitățile de ordine publică pot fi ridicate de parte sau de judecător în orice stare a pricinii.
Pe fond se arată că din verificările făcute la pârâtă actele solicitate de reclamantă și care fac obiectul hotărârii recurate nu se află în posesia pârâtei, aspect care a fost comunicat reclamantei.
Prin întâmpinare reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului.
A invocat pe cale de excepție tardivitatea recursului termenul de 15 zile împlinindu-se la data de 19 noiembrie 2007, aspect realizat și de recurentă însă vrea să creeze o diversiune pentru inducerea în eroare a instanței judecătorești.
Pe fond se susține că în aceeași manieră recurentă voiește a induce în eroare organul judiciar prezentând o cerere de plecare înregistrată în anul 1992 menționând că reclamanta nu a cerut niciodată o copie a acestui act.
Examinând recursul Curtea reține următoarele:
Conform art. 2813alin. 1.pr.civ. corelat cu art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 termenul de recurs împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale soluționate de instanța de fond este de 15 zile și curge de la comunicare.
La dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte comunicarea încheierii nici prin agentul procedural sau factorul poștal și nici la cererea expresă a pârâtei.
Ca atare având în vedere și dispozițiile prevăzute la art. 310.pr.civ. Curtea va respinge excepția de tardivitate a recursului cu consecința continuării judecății recursului.
Cât privește excepția de necompetență materială Curtea constată că potrivit dispozițiilor art. 281 și ale art. 17.pr.civ. competența de soluționare a cererii de îndreptare a erorilor materiale strecurate în hotărârile judecătorești aparține instanței care a pronunțat hotărârea a cărei îndreptare se cere.
În speță, hotărârea care face obiectul îndreptării erorii materiale solicitate de reclamantă a fost pronunțată de Tribunalul Cluj, sentința rămânând definitivă și irevocabilă prin nerecurare. Chiar dacă Tribunalul ar fi soluționat acțiunea de contencios administrativ cu încălcarea competenței materiale a altei instanțe judecătorești, având în vedere că pot fi aplicabile în cauză art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 corelate cu art. 2 pct. 1 lit. d) și art. 3 pct. 1.pr.civ, Curtea reține că o atare chestiune nu mai poate face obiectul judecății de vreme ce chiar pârâta parte în proces ar fi putut antama această chestiune pe calea recursului împotriva sentinței care a rezolvat în fond cauza. Cum acest aspect nu a fost dedus judecății în condițiile amintite anterior critica nu mai poate fi adusă în discuție omisso medio în procedura de soluționare a cererii de îndreptare a erorii materiale procedură prin excelență necontencioasă și cu un regim aparte și derogatoriu de la dreptul comun.
În altă ordine de idei, atragerea competenței materiale a aceleiași instanțe care a soluționat cererea în fond pentru soluționarea cererii de îndreptare a erorii materiale are ca și explicație prorogarea legală de competență ce rezultă din art. 281 corelat cu art. 17.pr.civ.
Or, nu este de conceput ca o instanță să rezolve pe fond o acțiune iar hotărârea care ar fi pronunțat-o deși este definitivă și irevocabilă să fie îndreptată în sensul înlăturării unei erori materiale prin aplicarea procedurii prevăzute la art. 281.pr.civ. de o altă instanță ierarhic superioară numai pe considerentul că prima instanță a soluționat în fond cauza cu încălcarea competenței celei de a doua instanțe.
A admite această interpretare ar însemna să nesocotim, pe de o parte puterea de lucru judecat ale cărui efecte se produc față de o hotărâre definitivă și irevocabilă iar pe de altă parte ar însemna ca instanța de control judiciar să-și depășească competențele și limitele recursului și să soluționeze altfel și alte aspecte care sunt deja definitiv și irevocabil tranșate prin hotărârea anterioară.
De altfel, Curtea reține aplicabile și dispozițiile art. 108 alin. 4.pr.civ. care i se pot imputa pârâtei.
Pe cale de consecință, deși poate părea întemeiată în aparență critica pârâtei acesta nu se poate solda cu casarea încheierii atacate deoarece ar însemna ca pe cale incidentală să se caseze și sentința ceea ce evident nu ar fi admisibil.
De aceea, Curtea a reținut că motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 3.pr.cvi. nu este dat în cauză față de încheierea pronunțată de tribunal.
Nici pe fond recursul nu este fondat deoarece tribunalul a înlăturat o omisiune strecurată din eroare în dispozitivul sentinței iar împrejurările legate de cererea formulată de reclamantă în anul 1992 sunt străine de cauza de față.
Așa fiind, Curtea în temeiul art. art. 2813alin. 1.pr.civ. corelat cu art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 urmează a respinge ca nefondat recursul cu consecința menținerii în întregime a încheierii pronunțate de instanța de fond.
Deși reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată și deși pârâta a căzut în pretenții în lipsa unei dovezi justificative a cheltuielilor efectuate cu recursul Curtea nu poate admite o atare cerere relevante și aplicabile fiind dispozițiile art. 274 alin. 1 și 2.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE B împotriva încheierii civile nr.1650 din 13 iulie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - -
Red./Dact.
2 ex./ 12 ianuarie 2008/Judecător inst. de fond. R-R
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Lucia Brehar Delia Marusciac
