Obligația de a face. Decizia 717/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--23.02.2009

DECIZIA CIVILĂ NR. 717

Ședința publică din 12 mai 2009

PREȘEDINTE: Claudia LIBER

JUDECĂTOR 2: Maria Cornelia Dascălu

JUDECĂTOR 3: Adina Pokker

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții recurenți Primarul și Consiliul Local al comunei împotriva sentinței civile nr. 30/CA/12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - Compania Locală de Termoficare SA T, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâții recurenți avocat, pentru reclamanta intimată se prezintă consilier juridic.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care avocatul depune la dosar chitanță privind achitarea sumei de 2 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei pentru timbrarea recursului.

Avocatul pârâților recurenți și reprezentantul reclamantei intimate arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocatul pârâților recurenți solicită admiterea recursului întrucât prima instanță nu a administrat probatoriul în cauză.

Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.

CURTEA

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata la ribunalul Timiș sub nr-, reclamanta - Compania Locala de Termoficare SA a chemat in judecata pe parații Primarul Comunei și Consiliul Local al Comunei solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa se dispună obligarea pârâților să semneze procesul-verbal de vecinătate pentru Obiectivul SUD T, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii reclamanta a arătat ca, în conformitate cu prevederile legale în vigoare societățile comerciale care au în administrare terenuri pe care se află edificate construcții necesare realizării obiectului de activitate pot face demersurile necesare pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra acestora.

Astfel, ținând cont de prevederile nr.HG834/1991 privind stabilirea și evaluarea terenurilor deținute de societățile comerciale cu capital de stat și în temeiul Criteriilor MF nr. 2665/1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, reclamanta a procedat la întocmirea Documentației tehnice conform art. 9 din Anexa nr. 1 - întocmirea documentației tehnice la Criteriilor MF nr. 2665/1992. Totodată, prin Comisia constituită conform art. 2 din Criteriile nr. 2665/1992, a procedat la delimitarea și trasarea liniei de hotar a terenului.

După stabilirea amplasamentului și în baza Documentației tehnice, Comisia a procedat la încheierea Proceselor verbale de vecinătate pentru delimitarea terenului față de proprietatea acestora. Comisia a reușit să încheie Procesele verbale cu toți vecinii persoane fizice și juridice cu excepția aliniamentului determinat de punctele 49-50-51-52; punctele 86-87; punctele 92-93; punctele 97-98; punctele 102-103; punctele 105-141; punctele 149-150; punctele 155-156; punctele 157-169-1; punctele 1-37; punctele 170-189-170; punctele 190-249-190; punctele 223-224; punctele 226-231; prin care terenul acesteia se învecinează cu Primăria comunei.

Pentru semnarea Procesului verbal de vecinătate pentru terenurile aflate în proprietatea Comunei a făcut demersurile necesare dar care au rămas fără nici un fel de rezultat.

Pârâții Primarul Comunei și Consiliul Local al Comunei au depus la dosar întimpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii deoarece, considerând ca prevederile HG nr. 834/1991 nu pot fi aplicate reclamantei deoarece in art. 1 se arata ca procedura este aplicabila terenurilor aflate in proprietatea societăților comerciale cu capital de stat, ori, reclamanta -. Compania locala de termoficare " SA", asa cum a fost înființata nu are un capital social de stat.

S-a mai arătat că prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat semnarea procesului-verbal de vecinătăți pentru aliniamentele enumerate, fiind depuse si o serie de schițe care nu sunt avizate de cadastru, iar parații nu pot știi daca acestea sunt limitele cu privire la care se solicita stabilirea vecinătății, astfel considerând ca pentru a se stabili cu exactitate vecinătățile pentru care trebuie întocmit proces-verbal sau pronunțata o hotărâre judecătoreasca, este necesara efectuarea in cauza a unei lucrări de specialitate, proba care ar fi judiciara si pe care reclamanta sa fie obligata aoe fectua, pentru a nu se încalcă dreptul lor de proprietate.

Prin sentința civilă nr. 30/12.01.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa admis acțiunea formulata de către reclamanta - Compania Locala de Termoficare SA T in contradictoriu cu parații Consiliul Local al Comunei și Primarul Comunei; a obligat pârâții să semneze procesul-verbal de vecinătate pentru Obiectivul SUD

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanta a solicitat pârâtului eliberarea si semnarea procesul verbal de vecinătate pentru obiectivul SUD T dar că pârâții au invocat lipsa de interes a reclamantei întrucât in opinia acestora reclamanta nu se încadrează in criteriile de atribuire a terenului conform Hotărârea Guvernului nr.834/1991.

Tribunalul a înlăturat apărarea pârâților întrucât competent a se pronunța asupra încadrării sau nu a reclamantei in limitele prevăzute de HG 834/1991 este Consiliul Județean T, care în urma analizării documentației depuse de către reclamanta emite sau nu certificatul de atestare a dreptului de proprietate.

Pârâții, in răspunsul acestora refuza eliberarea procesului verbal de vecinătate întrucât reclamanta nu face dovada proprietății asupra terenului, însa aceasta proprietate nu trebuie dovedita, singura dovada necesara fiind cea a posesiei si folosinței terenului respectiv.

Din documentația depusa de către părți la dosar a rezultat ca reclamanta folosește terenul pe care se afla Obiectivul SUD T, fiind in fapt vecina cu terenul proprietatea pârâților.

Având in vedere ca reclamanta a făcut dovada ca folosește terenul descris in cererea de chemare in judecata, ca pe acest teren se afla Obiectivul SUD T, ca, topografic terenul se învecinează cu terenul proprietatea pârtiilor, tribunalul a constatat și reținut ca pârâții in mod nejustificat au refuzat semnarea procesului verbal de vecinătate.

În conformitate cu art. 18 din Legea nr. 554/2004, tribunalul a admis acțiunea reclamantei si a obligat pârâtul sa semneze procesul verbal de vecinătate solicitat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții recurenți Primarul și Consiliul Local al comunei, solicitând în principal modificarea hotărârii și respingerea acțiunii ca lipsite de interes, iar în subsidiar casarea cu trimitere spre rejudecare în vederea administrării probatoriului constând în efectuarea unei expertize de specialitate în materie topografie.

În motivarea recursului, pârâții recurenți au arătat că documentația în baza căreia s-a pronunțat hotărârea a fost depusă numai de către intimată; că, în pofida faptului că pârâții au solicitat efectuarea unei lucrări de specialitate, aceasta nu s-a dispus, deși instanța a făcut vorbire despre această probă; că documentele nu sunt avizate de către OCPI și că în fața instanței de fond au invocat și excepția lipsei de interes a intimatei deoarece aceasta nu poate beneficia de procedura prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 834/1991, reclamanta deținând un capital social de interes local iar finanțarea acesteia fiind exclusiv realizată din bugetul local, nedeținând prin urmare un capital de stat care să atragă incidența în cauză a dispozițiilor art.1 din Hotărârea Guvernului nr. 834/1991.

Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și arătând că acțiunea nu este lipsită de interes, că societatea are capital de stat și că autoritatea competentă a verifica dacă se încadrează sau nu în prevederile nr.HG 834/1991 este Consiliul Județean.

A mai arătat reclamanta intimată că aceasta se află în posesia terenurilor în cauză, că prin semnarea procesului verbal de vecinătate nu este lezat dreptul de proprietate al Comunei, întrucât art. 28 din Criteriile nr. 2665/28.02.1992 prevăd că, dacă în urma verificării Documentației rămân terenuri disponibile, cele care fac parte din domeniul privat al administrației locale rămân în administrarea Consiliilor, orașelor sau județelor.

Analizând cu prioritate excepția lipsei de interes invocată de recurentă în conformitate cu dispozițiile art. 137 al.1 Cod procedură civilă, Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare, pe de o parte întrucât în stabilirea capitalului social de sta al reclamantei intimate nu are relevanță sursa de finanțare, aceste aspect fiind noțiuni diferite, și pe de altă parte întrucât reclamanta își justifică interesul de a-și stabili și evalua terenurile deținute, prin aplicarea nr.HG 834/1991, în vederea atestării dreptului de proprietate privind terenul situat pe teritoriul administrativ al -.

Cât privește fondul raporturilor juridice dintre părți, analizând recursul prin prisma motivelor invocate de către recurenți, cât și în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este întemeiat, pentru considerentele urmează a fi expuse:

Reclamanta intimată - Compania Locală de Termoficare SA este, potrivit T nr. 313/2003 (fila 90 dosar fond), o societate cu capital de stat, având ca acționar unic Consiliul Local al Municipiului T, iar demersul său tinde la stabilirea dreptului de proprietate asupra ternului pe care îl posedă, solicitând pârâților semnarea procesului-verbal de vecinătate.

Aceștia din urmă susțin însă, la rândul lor, că prin semnarea unui atare proces verbal, se aduce atingere dreptului de proprietate al Comunei.

Curtea apreciază pertinentă această apărare a pârâților întrucât odată eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate, ca urmare a procesului verbal de vecinătate, pârâții ar putea fi puși în situația de a nu-și mai putea apăra propriul drept de proprietate tocmai prin achiesarea la o documentație tehnică care ar putea să nu fie conformă cu realitatea.

Fiind contestate limitele de proprietate de către părți, Curtea apreciază că în cauză se impunea efectuarea unei expertize topografice care să verifice dacă documentația depusă de societatea reclamantă respectă sau nu dreptul de proprietate al Comunei. Or, prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond (fila 76 dosar) pârâții au solicitat administrarea probei cu expertiza de specialitate, solicitare care însă nu a fost pusă în discuția părților, deși dispozițiile art. 129 alin.4 Cod procedură civilă impunea acest lucru.

Având în vedere aceste considerente, apreciind necesară efectuarea expertizei de specialitate, probă care nu poate fi administrată direct în recurs, potrivit dispozițiilor art. 305 Cod procedură civilă, Curtea urmează ca în baza art. 312 al.3, să admită recursul pârâților, să caseze hotărârea atacată și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță Tribunalul Timiș.

Întrucât prin soluția ce urmează a fi adoptată nu se poate reține ca fiind căzută în pretenții vreo parte, nefiind incidente dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, nu vor fi acordate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâții recurenți Primarul și Consiliul Local al comunei împotriva sentinței civile nr. 30/CA/12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - Compania Locală de Termoficare SA

Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- LIBER - - - - -

GREFIER

- -

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Judecător:

Red. /05.06.2009

Tehnored. /12.06.2009/ 2 ex.

Președinte:Claudia
Judecători:Claudia, Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 717/2009. Curtea de Apel Timisoara