Obligația de a face. Decizia 719/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--05.03.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 719
Ședința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 3: Adina Pokker
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă - - Computer SRL A împotriva sentinței civile nr. 90/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții intimați Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației, Cercetării și T B, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta recurentă avocat, pentru pârâtul intimat Inspectoratul Școlar Județean A se prezintă consilier juridic, pentru pârâtul intimat Ministerul Educației, Cercetării și T B se prezintă consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care consilier juridic depune la dosar delegație pentru reprezentarea în cauză a pârâtului intimat Ministerul Educației, Cercetării și T
Avocatul reclamantei recurente și reprezentantele pârâților intimați arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, în baza art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă arată că hotărârea primei instanțe este nulă de drept nefiind motivată și depune la dosar note de ședință.
Reprezentanta pârâtului intimat Inspectoratul Școlar Județean A solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
Reprezentanta pârâtului intimat Ministerul Educației, Cercetării și T B, solicită respingerea recursului arătând că pârâtul nu are calitate procesuală pasivă
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la ribunalul Arad sub nr- la data de 13 august 2008, reclamanta Computer SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al județului și Ministerul Educației, Cercetării și T B, obligarea acestora la repararea prejudiciului cauzat prin executarea cu întârziere a obligațiilor contractuale în sumă totală de 85.194,76 lei.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în urma câștigării licitației pentru furnizarea de echipamente IT, a încheiat cu autoritatea contractantă Inspectoratul Școlar al județului A contractele de furnizare nr.4380 /28 11 2007 și nr. 5092/ 14 12 2007 având ca obiect furnizarea de echipamente IT pentru dotarea laboratoarelor școlare din jud. A menționat că prețul convenit pentru îndeplinirea contractului a fost 1.742.406,97 lei aferent contractului nr. 4380 / 28 11 2007, respectiv, 363.253,01 lei aferent contractului 5902/ 14 12 2007.
A menționat că a emis facturile nr. - și nr.- la data de 18 12 2007, acestea fiind semnate și acceptate la plată de reprezentantul pârâtului la data emiterii dar plata lor efectivă s-a făcut cu întârziere respectiv, la data de 1 02 2008 astfel că, pârâtul are obligația de plăti penalități de întârziere așa cum au stabilit părțile prin contractul de furnizare de produse nr.4380 din 2 11 2007 și nr. 5092 / 14 12 2007, cuantumul acestor penalități fiind calculat de reclamantă la suma de 71.592,24 lei pentru întârziere de plată de 34 zile.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Inspectoratul Școlar al județului Aas olicitat respingerea acțiunii pe cale de excepție invocând excepția inadmisibilității ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile obligatorii prevăzută de art. 7 alin.6 din Legea nr. 554/2004 iar pe fond ca nefondată.
În motivare pârâtul a arătat că reclamanta înainte de a se adresa instanței nu a îndeplinit procedura prealabilă obligatorie și că plata cu întârziere a facturilor emise de reclamantă s-a făcut ca urmare a faptului că ordonatorul principal de credite nu a procedat la virarea efectivă a fondurilor necesare plății bunurilor contractate.
A menționat că nu se poate reține culpa sa în plata cu întârziere a facturilor deoarece această întârziere este cauzată de împrejurarea că ordonatorul principal de credite nu a alocat fondurile necesare decât la data efectuării plății respectiv, 1 02 2008.
Cu privire la clauza penală stipulată în cele două contracte pârâtul a apreciat că aceasta devine operabilă numai prin punerea în întârziere în condițiile art.1079 cod civil și că potrivit art. 8 alin.3 din Legea nr. 554/2004, principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public în derularea contractelor administrative.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tai nvocat prin întâmpinarea depusă excepția lipsei calității procesuale pasive motivând că potrivit dispozițiilor nr.HG 366/2007 acest minister conduce sistemul național de educație, învățământ și cercetare, exercitând și atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera sa de activitate și nu a fost autoritate contractantă pentru achiziția de echipamente IT pentru dotarea laboratoarelor din județul A.
Prin sentința civilă nr. 90/26.01.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Computer SRL A împotriva pârâților Ministerul Educației, Cercetării și T și Inspectoratul Școlar al județului A pentru plată penalități, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a analizat excepția lipsei calității procesuale, potrivit art. 137 Cod procedură civilă și a constatat că aceasta este întemeiată având în vedere că la încheierea contractelor de furnizare de produse autoritatea contractantă a fost Inspectoratul Școlar al județului și nu Ministerul Educației, Cercetării și T B, care de altfel nici nu are potrivit dispozițiilor nr.HG 366/2007 calitate de autoritate contractantă pentru achiziția de echipamente IT.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar al județului raportat la împrejurarea că reclamanta nu a efectuat procedura prealabilă obligatorie în conformitate cu art. 7 alin.6 din Legea nr. 554/2004, instanța de fond a constatat că aceasta nu este întemeiată deoarece așa cum rezultă din adresa înregistrată sub nr. 294 /5.02.2008 la pârât, reclamanta a solicitat anterior sesizării instanței de judecată, plata sumelor reprezentând prețul contractului precum și a penalităților de întârziere, calculate conform punctului 20 din contactele de furnizare produselor încheiate între părți.
Pe fond instanța de fond a reținut că în fapt că între reclamantă și Inspectoratul Școlar al județului A s-au încheiat două contracte de furnizare de produse cu numerele 4380/28.11.2007 și 5092/14.12.2007 având ca obiect furnizarea echipamentelor IT pentru laboratoarele din jud. A.
Prin aceste contracte s-a stabilit și prețul convenit reprezentând contravaloarea bunurilor furnizate, modalitățile de plată și la pct. 20 penalitățile - daune interese în cazul neexecutării obligațiilor la termenele stabilite.
La pct. 16 din contract - modalități de plată, se prevede că achizitorul are obligația de a efectua plata către furnizor în maxim 10 zile de la emiterea facturii de către acesta iar la pct. 20. 2 se prevede că în cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea perioadei prevăzută la pct. 16, acesta are obligația de plăti ca penalități, o sumă echivalentă cu 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere din plata neefectuată până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor.
Reclamanta a emis facturile nr. - și - la data de 18.12.2007, acestea fiind semnate și acceptate la plată de reprezentantul pârâtului, dar plata lor efectivă s-a făcut la data de 1.02.2008.
Conform clauzelor contractuale penalitățile se datorează în situația în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea perioadei de maxim 10 zile de la emiterea lor, așa cum prevede pct. 16.1 și pct.20.2 din contracte. În această situație, întârzierea la plată nu este de 34 de zile cum susține reclamanta și ca atare, nici cuantumul penalităților nu poate fi cel calculat de reclamantă de 71.592,24 lei.
Deosebit de acest aspect, plata penalităților se face doar în situația în care partea contractantă - pârâtă nu-și îndeplinește cu rea-credință obligația de plată ori așa cum rezultă din documentația depusă la dosar, pârâta nu are culpă în plata cu întârziere a facturilor deoarece a acceptat plata acestora la data emiterii lor de către reclamantă însă plata nu s- putut face din cauză că ordonatorul principal de credite nu a asigurat fondurile necesare efectuării plății decât la data de 1.02.2008 când de fapt s-a și făcut plata efectivă.
Lipsa de culpă a pârâtului rezultă și din principiul consacrat în dispozițiile art. 8 alin.3 din Legea nr. 554/2004, conform căruia principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public, ori reclamanta nu a demonstrat producerea vreunui prejudiciu prin plata cu întârziere minimă de circa 6 zile a prețului pentru produsele furnizate.
Instanța de fond în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei împotriva pârâților Ministerul Educației, cercetării și T și Inspectoratul Școlar al județului pentru plată penalități.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta - - Computer SRL solicitând modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiuni așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se arată că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică întrucât în mod greșit a reținut lipsa calității procesual pasive a Ministerul Educației, Cercetării și T B, pe considerentul că nu este autoritate contractuală aspect ce de altfel nici nu a fost contestat de reclamantă. Aceasta a arătat că în fapt calitatea procesuală pasivă rezultă din calitatea de ordonator principial de credite și de participant direct în procedura de atribuire.
Se mai invocă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă prin acea că hotărârea primei instanțe nu cuprinde motivele pe care se sprijină, lipsind motivarea instanței atât asupra acestei excepții cât și pe fondul cauzei.
Recurenta mai invocă faptul că pronunțarea hotărârii s-a realizat cu încălcarea și aplicarea greșită a legii prin respingerea pe fond a acțiunii. Astfel nu se putea reține că reclamanta nu a suferit nici un prejudiciu prin efectuarea plății cu întârziere întrucât este vorba despre raporturi comerciale între o autoritate contractantă și un agent economic.
Referitor la justificarea acestor penalități se arată că termenul stipulat de art. 20.2. de 28 zile reprezintă un termen de grație care a fost înserat având în vedere formalitățile necesare pentru plata sumelor, depășirea termenului de grație atrage plata penalităților în condițiile art. 16.1 din Contract. Din această perspectivă, interpretarea dată de instanță este contrară și principiului efectului util prevăzut de art. 978 Cod Civil, iar dacă părțile ar fi înțeles ca penalitățile să fie datorate doar începând cu a 39-a zi, ar fi stipulat expres acest lucru și nu ar mai fi inserat 2 termene distincte, dintre care primul să fie lipsit de efecte.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul Inspectoratul Școlar al județului A s-a opus la admiterea recursului arătând că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Astfel în ceea ce privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive soluția este corectă întrucât Ministerul Educației, Cercetării și T B, nu a avut calitatea de participant direct la procedura de atribuire neexistând nicio dovadă în acest sens.
Se mai arată că prevederile art. 255 al.2 din OUG nr. 34/2006 nu sunt incidente în speță, întrucât vizează despăgubirile ce se pot acorda pentru nerespectarea condițiilor privind achizițiile publice, deci înainte de încheierea contractului cu ofertantul câștigător sau executarea contractelor de achiziție.
Pe fonul cauzei se arată că intimata nu a avut nicio culpă în neefectuarea la termen a plăților contractuale și în mod corect prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 8 al.3 din Legea nr. 554/2004.
Intimatul Ministerul Educației, Cercetării și T B, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe apreciind ca legală și temeinică soluția admiterii excepției lipsei calității procesuale pasiv întrucât acțiunea introductivă se bazează pe nerespectarea clauzelor din contractul de furnizare produse nr. 4380/28.11.2007 unde nu este parte această instituție. Fără îndoială că Ministerul Educației, Cercetării și T B, are calitatea de ordonator principal de credite și procedează la repartizarea creditelor bugetare aprobate prin bugetul propriu și bugetele instituțiilor publice ierarhic subordonate dar conducătorii acestora în calitate de ordonatori secundari de credite repartizează la rândul lor creditele aprobate pentru bugetul propriu.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs, a probelor administrate și a dispozițiilor incidente, inclusiv art. 3041Cod procedură civilă, Curtea reține că recursul este neîntemeiat după cum urmează:
Prin acțiunea introductivă reclamanta - - Computer SRL Aas olicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T B, și Inspectoratul Școlar al județului A obligarea acestora la plata sumei de 85194,76 lei, reprezentând penalități pentru executarea cu întârziere a obligațiilor stabilite prin contractul de furnizare a obligațiilor stabilite prin contractul de furnizare produse nr. 4380/27.11.2007, respectiv nr. 5092/14.12.2007.
Contractele menționate au fost încheiate de reclamantă ca urmare a procedurii de achiziție publică pentru furnizarea de produse, exclusiv cu Inspectoratul Școlar al județului A ca autoritate contractantă. Raportul juridic dedus judecății este reprezentat astfel de raportul juridic cuprinzând drepturile și obligațiile corelative ce au luat naștere între aceste două părți, prin încheierea contractelor respective, iar calitate procesuală pasivă într-o acțiune având ca obiect penalitățile datorate prin achitarea cu întârziere a obligaților de plată o are numai Inspectoratul Școlar al județului A ca subiect pasiv al raportului juridic dedus judecății, parte contractantă ce nu și-a îndeplinit la termen obligația de plată.
Este adevărat că în speță pârâtul intimat Ministerul Educației, Cercetării și T B, are calitate de ordonator principal de credite dar aceasta nu conduce la concluzia că devine direct obligat în raportul juridic ce a luat naștere prin încheierea contractelor respective.
În calitate de ordonator principal de credite, Ministerul Educației, Cercetării și T B, în raport cu dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, aceasta repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare ai căror conducători, în calitate de ordonatori secundari de credite procedează la rândul lor la repartizarea creditelor bugetare aprobate în raport și de sarcinile asumate.
Chiar dacă s-ar reține susținerea recurentei potrivit căreia conduita ordinatorului principal de credite a influențat executarea contractului, Curtea mai reține că acțiunea reclamantei pentru neexecutarea contractului de cealaltă parte nu o poate viza decât pe partea contractantă ce nu s-a îndeplinit obligația astfel asumată, acest aspect fiind valabil atât în raporturile juridice născute între persoane private, precum și în cazul în care o parte contractantă este reprezentată de o autoritate sau instituție publică.
De asemenea, nu pot fi reținute nici argumentele recurentei potrivit cărora Ministerul Educației, Cercetării și T B, a participat la procesul de atribuire a contractelor în cauză atât prin Ordinul de inițiere a procedurii, cât și prin alocarea fondurilor necesare. Aceasta deoarece contractele a căror neexecutare se invocă de către reclamantă au fost încheiate după finalizarea proceduri prevăzute de OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice, iar obiectul acțiuni nu-l constituie despăgubiri ce se pot acorda persoanelor prejudiciate prin procedurile de atribuire, acțiune ce se poate întemeia pe dispozițiile art. 255 din OUG nr. 34/2006.
Prezenta acțiune vizează activarea clauzei penale stipulată la art. 20.2 in contracte ca urmare a efectuării plăților cu întârziere de către Inspectoratul Școlar A și deci se circumscrie noțiunii de litigiu ce privește executarea contractului administrativ reglementată de art. 8 al.2 din Legea nr. 5544/2004.
Pentru aceste considerente Curtea apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a Ministerului Educației, Cercetării și T B, iar soluția instanței de fond în acest sens nu este criticabilă prin prisma art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, fiind suficient motivată în acest sens, pentru a asigura parții dreptul la un proces echitabil, potrivit art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în numeroase rânduri că obligația motivării hotărârii pronunțate nu echivalează cu a răspunde fiecărui argument prezent de parte fiind suficient a le analiza grupat pertinența acestora.
Or, în speță prima instanță a reținut că pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T B, nu este parte contractantă în contractele încheiate de reclamantă și nici nu are calitatea de autoritate contractantă, aspecte care de altfel sunt confirmate prin considerentele anterior prezentate.
În ceea ce privește fondul cauzei, referitor la temeinicia acțiunii față de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A, Curtea observă că potrivit dispozițiilor contractuale cuprinse la art. 16.1, achizitorul avea obligația de a efectua plata către furnizor în maxim 10 zile de la emiterea facturi de către acesta. Potrivit art. 20.2 în cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea perioadei prevăzute la art. 16.1 acesta are obligația de a plăti ca penalitate, o sumă echivalentă cu 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, din plata neefectuată până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor.
Fără îndoială că natura acestui termen de 28 de zile este aceea a unui termen de grație acordat debitorului obligației de plată ceea ce înseamnă că dacă plata se efectuează în termenul de 28 de zile de la expirarea perioadei prevăzute de art. 16.1, debitorul nu va datora penalități, iar executarea cu întârziere a contractului, dar dacă plățile efectuate se vor situa după curgerea acestui termen devin incidente dispozițiile art. 16.1 din contract.
Efectuarea plăților cu depășirea termenului stipulat la art. 20.2 nu este contestat de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A, dar este de observat că întârzierea în efectuarea acestor plăți s-a datorat lipsei fondurilor necesare aprobate de ordonatorul principal de credite cu această destinație. Astfel din actele depuse la prima instanță a rezultat faptul că Inspectoratul Școlar Județean A nu a avut nicio culpă în neexecutarea la termen a obligațiilor contractule câtă vreme aceste sume nu au fost efectiv virate de ordonatorul principal de credite în contul Inspectoratului Școlar Județean A, deși demersurile necesare în acest sens au fost inițiate de pârât atât în ceea ce privește deschiderea de credite bugetare, cât și referitor la virarea lichidităților necesare. Astfel nu se poate reține culpa pârâului câtă vreme deși fondurile necesare plății bunurilor contractate erau cuprinse în bugetul astfel aprobat, lipseau lichiditățile necesare efectuării acestor plăți. Contractul încheiat de părți are natura unui contract administrativ, conform art. 2 al.1 din Legea nr. 554/2004, partea fiind instituție publică, astfel încât, trebuie ținut cont de mecanismul special de efectuare a plăților care în fapt nu se pot realiza decât din fondurile efectiv repartizate în acest scop.
Imposibilitatea de plată la termen a facturilor emise de reclamantă se datorează astfel unei cauze externe de voința pârâtului și privește o circumstanță de excepție ce nu putea fi prevăzută, plata fiind efectuată de către Trezoreria municipiului A la 01.02.2008 imediat după ce sumele fost virate în contul debitorului obligației de plată.
Pentru aceste considerente și văzând dispozițiile art. 312 al.1 teza a II a Cod procedură civilă, reținând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, neexistând nici un motiv de modificare au de casare de natura celor prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, hotărârea fiind analizată din perspectiva art.3041Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca neîntemeiat recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - - Computer SRL împotriva sentinței civile nr. 90/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației, Cercetării și
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecător:.
Red. /8.06.2009
Tehnored. /10.06.2009/ 2 ex.
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker
