Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 1680/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIAL, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVIL Nr. 1680
Ședința public din 13 mai 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECTORI: - -
- -
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțrii - recursul formulat de ctre pârâta DIRECȚIA DE MUNC ȘI PROTECȚIE SOCIAL M, împotriva Sentinței civile nr. 30 din 7 ianuarie 2009, pronunțate de Tribunalul Maramure ș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect refuz acordare drepturi persecutați politic - Decretul-Lege nr. 118/1990.
dezbaterilor și susținerile orale ale prților au fost consemnate în încheierea de ședinț a termenului din 6 mai 2009, care face parte integrant din prezenta hotrâre.
CURTEA
La data de 07.01.2009, s-a pronunțat sentința civil nr.30, în dosarul nr- al Tribunalului Maramure ș, prin care s-a admis acțiunea formulat de reclamantul împotriva pârâtei Direcția de Munc și Social a Județului M - B M și în consecinț, s-a anulat Decizia 3686/04.09.2008 și Hot. nr. 25/03.11.2008 emise de pârât, constatându-se c reclamantul este îndreptțit la drepturile prevzute de art. 1 din D-L 118/1990 modificat, pârâta a fost obligat s emit o decizie prin care s îi acorde reclamantului aceste drepturi cu începere din 01.09.2008 și la plata a 400 lei cheltuieli de judecat.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, prima instanț a reținut c " în conformitate cu art. 1 (1) lit. "a" din 118/1990 "constituie vechime și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi ce se acord în funcție de vechimea în munc, timpul cât o persoan, dup data de 06.03.1945, pe motive politice, a executat o pedeaps privativ de libertate în baza unei hotrâri judectorești definitive.
Prin 1110/09.11.1972 pronunțat în dosarul nr. 1048/1972 al Tribunalului Militar d e Unitate C ( 6-8) reclamantul a fost condamnat la 3 ani cu executare pentru svârșirea infracțiunii de neprezentare la încorporare pe motiv c a refuzat s se prezinte la unitatea militar unde a fost repartizat pentru executarea serviciului militar, fcând parte din secta "Martorii lui ".
Soluționarea acțiunii depinde de natura infracțiunii pentru care s-a aplicat pedeapsa de mai sus, dac aceasta este o infracțiune politic sau de drept comun.
În cuprinsul 118/1990 nu este definit noțiunea de infracțiune politic, dar o astfel de definiție gsim în art. 1 al. 2 din 3/1990 și art. 2 al. 1 din OUG 214/1999.
Conținutul art. 1 al. 2 din 3/1990 este urmtorul:
Prin infracțiuni politice, în sensul prezentului decret-lege, se înțeleg faptele care au avut drept scop:
a) exprimarea protestului împotriva dictaturii și cultului personalitții, împotriva terorii și abuzului de putere din partea celor ce au deținut puterea politic;
b) respectarea drepturilor și libertților fundamentale ale omului, obținerea de drepturi civile și politice, economice, sociale și culturale, înlturarea msurilor discriminatorii;
c) obținerea oricror alte revendicri democratice.
Dispozițiile alin. 1 se aplic în mod corespunztor contravențiilor comise în scopurile artate în acest articol.
Conținutul art. 2 al. 1 din OUG 214/1999 este urmtorul:
Constituie infracțiuni svârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop:
a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalitții, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politic;
b) susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a pluralismului politic;
c) propaganda pentru rsturnarea ordinii sociale pân la 14 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii faț de aceasta;
c^1) acțiunea de împotrivire cu arma și rsturnare prin forț a regimului comunist;
d) respectarea drepturilor și libertților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale;
e) înlturarea msurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnic, de limb ori de religie, de apartenenț sau opinie politic, de avere ori de origine social.
Respectarea drepturilor și libertților fundamentale presupune și respectarea libertții religioase, implicit a convingerilor de a nu presta serviciul militar d e ctre adepții gruprii religioase "Martorii lui ".
În condițiile de mai sus, refuzul de încorporare este o infracțiune politic care îndreptțește pe reclamant la acordarea drepturilor prevzute de 118/1990 modificat.
În termen legal, a formulat recurs pârâta Direcția de Munc și Protecție Social M, prin care a artat c, în mod greșit s-a apreciat de ctre prima instanț c infracțiunea pentru care a fost condamnat reclamantul intimat este o infracțiune politic, în condițiile în care infracțiunea svârșit de ctre acesta se încadreaz la dispozițiile art.2 al.1 lit.d din OUG nr.214/1999, act normativ care prevede o procedur special care trebuie parcurs într-un anumit termen, termen pe care reclamantul intimat nu l-a respectat.
S-a mai subliniat c, Comisia DL 118/1990 nu are competența legal de a încadra anumite infracțiuni în baza OUG nr.214/1999, ci doar Ministerul Justiției prin Comisia OUG nr.214/1999.
Reclamantul intimat s-a opus admiterii recursului, susținând c natura infracțiunii pentru care a fost condamnat este una politic, prin raportare la DL 3/1990 art.1 al.2 și art.2 alin.1 din OUG nr.214/1999, De asemenea, a mai evidențiat faptul c a urmat procedura special prev.de OUG nr.214/1999, dar c în mod just, cererea i-a fost respins ca tardiv.
În drept, recursul se întemeiaz pe dispozițiile Decretului Lege nr.118/1990 și OUG nr.214/1999,
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Analizând recursul dedus judecții prin prisma probațiunii și a dispozițiilor legale în materie, Curtea apreciaz c acesta este întemeiat, pentru urmtoarele considerente:
În esenț, reclamantul intimat prin demersul lui juridic, dorește s i se recunoasc îndreptțirea, respectiv s fie beneficiar a drepturilor prev.de art.1 al.1 din Decretul 118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate politic, astfel c solicit anularea total a Decretelor 3682/04.09.2008 emise de Direcția de Munc și Protecție Social M, cu consecința obligrii celei din urm la emiterea unei decizii în sensul acordrii drepturilor prevzute de actul normativ menționat.
Se reține c, prin sentința nr.1110/09.11.1972 pronunțat în dosarul nr.1048/1972, reclamantul intimat a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru svârșirea infracțiunii de "neprezentare la încorporare", întrucât acesta, datorit convingerilor lui religioase, fiind adept al cultului Martorii lui, a refuzat s se încorporeze.
Se apreciaz c infracțiunea menționat nu poate fi asimilat unei infracțiuni politice, în sensul art.1 alin.1 lit.a din Decretul Lege nr.118/1990.
Într-adevr Decretul Lege nr.118/1990 nu definește expresia "infracțiune politic", îns chestiunea este tranșat de dispozițiile art.1 al.2 din Decretul Lege nr.3/1990, reluat fiind aproape integral de dispozițiile art.2 alin.1 din OUG 214/1999 cu mențiunea c cel din urm act normativ se refer la infracțiunea svârșit din motive politice.
Prin Constituția din anul 1965 era garantat libertatea de conștiinț și libertatea individual a cetțeanului de a-și manifesta convingerile religioase în mod individual sau colectiv, libertți care îns nu aveau un caracter absolut, legiuitorul impunând anumite limite. Astfel, exercitarea acestora era subsumat condiției legalitții.
Or, potrivit art.3 al.2 din Decretul nr.177/1948 (în vigoare pân în anul 2006), "credința religioas nu poate împiedica pe nimeni de a dobândi și exercita drepturi civile și politice și nici nu poate scuti pe nimeni de la obligațiile impuse de lege". Or, obligația de a presta serviciul militar, era instituit de legea fundamental.
De altfel, reclamantul nu a fost condamnat pentru convingerile sale religioase, ci pentru neîndeplinirea unei obligații ce subzista în sarcina sa în temeiul legii și pe care a refuzat s o îndeplineasc, condamnarea neavând o natur politic.
Reclamantul subliniaz c potrivit art.3 al.1 din DL nr17/1948 legiuitorul a statuat c "nimeni nu poate fi urmrit pentru credința sa religioas sau necredința sa", îns cum s-a menționat mai sus, condamnarea acestuia s-a datorat refuzului acestuia de a se prezenta la încorporare, fapt prev.de art.354 al.II pen. iar nu faptului c acesta era adept al cultului "Martorii lui ".
Așadar, faptei pentru care reclamantul a fost condamnat nu i se poate atribui o conotație "politic", în sensul art.1 al.1 lit.a din Decretul Lege nr.118/1990, cum greșit a reținut prima instanț.
În ceea ce privește OUG nr.214/1999, Curtea nu va analiza cererea din perspectiva acestui act normativ, întrucât temeiul cererii deduse judecții îl constituie exclusiv dispozițiile Decretului Lege nr.118/1990.
De altfel, reclamantul a fcut demersuri conform procedurii speciale reglementate de OUG nr.214/1999, cerere care, așa cum recunoaște și aceasta a fost formulat tardiv, fiind respins ca atare.
Se reține c prin Decizia din 11 iulie 2006, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 101/2007, cu prilejul soluționrii cauzei Martorii lui - România" și alții împotriva României de ctre Curtea European a Drepturilor Omului,Guvernul a admis c sancționarea inițial a reclamanților individuali, în calitatea lor de miniștri ordinați, pentru ca nu au îndeplinit serviciul militar se poate s fi reprezentat o înclcare a drepturilor stipulate în Convenție, îns Curtea apreciaz c aceast recunoaștere oficial nu este de natur s influențeze soluția cauzei, în condițiile în care, așa cum s-a artat, reclamantul nu a fost condamnat pentru convingerile sale religioase, ci pentru neîndeplinirea unei obligații ce subzista în sarcina sa în temeiul legii.
Pentru cele mai sus expuse, și constatând c prima instanț a interpretat greșit normele legale, în conformitate cu art.304 pct.9 pr.civ. Curtea, cu majoritate de voturi, va admite recursul și va modifica sentința atacat în sensul c va respinge acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate de voturi admite recursul declarat de DIRECȚIA DE MUNC ȘI PROTECȚIE SOCIAL M împotriva Sentinței civile nr. 30 din 7 ianuarie 2009, pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Maramure ș, pe care o modific în sensul c respinge acțiunea formulat de reclamantul împotriva pârâtei DMIS a județului
Decizia este irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 13 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECTORI
- - - - - -
cu opinie separat
în sensul respingerii recursului
GREFIER
---
RED.DG/MB
3 ex.
Jud.fond.Șt.
Opinie separat
Am opinat în sensul respingerii recursului declarat de pârâta M împotriva SC 30/7.01.2009, pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Maramure ș, cu consecința menținerii în întregime a acesteia, pentru urmtoarele considerente:
Chestiunea de drept ce a fost suspus analizei instanței în acest dosar este legat de incidența prev. Decretului-Lege nr. 118/1990 în cazul unei persoane care a fost condamnat la închisoare pentru svârșirea infracțiunii de "neprezentare la încorporare", în condițiile în care rezult c refuzul su de a satisface stagiul militar s-a datorat convingerilor sale religioase, fiind adept al cultului "Martorii lui " (sentința nr.1110/09.11.1972, pronunțat în dosarul nr.1048/1972 al Tribunalului Militar Cluj ).
Cu alte cuvinte, trebuie s se stabileasc dac aceast infracțiune poate fi asimilat uneia politice, în sensul dat de art.1 alin.1 lit. a din Decretul-Lege nr.118/1990.
În opinia minoritar, am apreciat c rspunsul trebuie s fie unul afirmativ, în acest sens relevant fiind împrejurarea c în considerentele hotrârii de condamnare se reține c inculpatului i s-a adus la cunoștinț hotrârea comisiei privind încorporarea sa, îns a declarat expres c refuz a se prezenta la unitatea la care a fost repartizat, cu motivarea c este "Martor al lui ", iar credința nu îi permite satisfacerea serviciului militar.
Cu toate c a rezultat clar c refuzul reclamantului a fost determinat de convingerile sale religioase, instanța a apreciat c fapta a fost svârșit cu intenție direct, acesta prevzând c aduce atingere capacitții de aprare a țrii și urmrind ca acest rezultat s se produc.
Se reține, de asemenea, c activitatea "Martorii lui " a fost interzis în anul 1949 de ctre regimul comunist, iar la data condamnrii reclamantului, regimul comunist din România era unul de dictatur, în care multe drepturi și libertți cetțenești erau înclcate, prin care și cele referitor la libertatea religioas.
Din aceast perspectiv, faptul c nu s-a ținut cont de motivele concrete pentru care reclamantul a refuzat încorporarea, c el a fost condamnat de o instanț militar, cercetarea faptei fiind fcut de organe speciale, confer condamnrii sale un caracter politic.
Chiar dac sunt reale susținerile pârâtului, conform crora Decretul-Lege nr. 118/1990, spre deosebire de nr.OUG 214/1999, nu enunț scopurile în care fapte calificate ca infracțiuni de ctre regimul politic instaurat dup data de 6 martie 1945 sunt considerate de legiuitor ca fiind svârșite din motive politice, important este de subliniat c legislația vremii nu reglementa un serviciu militar alternativ pentru persoanele care din diferite motive, inclusiv de conștiinț sau religie, nu puteau s efectueze serviciul militar sub arme, deși statul comunist a recunoscut formal libertatea religioas în Constituția din acel timp.
Nu în ultimul rând, am apreciat ca fiind pertinent declarația Guvernului României, dat cu prilejul soluționrii cauzei "Martorii lui - România" și alții împotriva României de ctre Curtea europen a Drepturilor Omului prin Decizia din 11 iulie 2006, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 101/2007, conform creiaGuvernul admite ca sancționarea inițial a reclamanților individuali, în calitatea lor de miniștri ordinați, pentru ca nu au îndeplinit serviciul militar se poate s fi reprezentat o înclcare a drepturilor stipulate în Convenție. Guvernul se obliga sa plteasc, conform legii, sumele acordate de instanțele interne cu titlu de daune morale și materiale și sa retrag toate apelurile formulate pana la aceasta data sau orice apeluri ce ar putea fi formulate ulterior împotriva hotrârilor instanțelor interne ce acordau aceste daune.
În decizia se mai menționeaz ctoate autoritțile guvernamentale implicate (inclusiv ministerele și prefecturile) vor fi informate în mod direct despre conținutul deciziei Curții.
Prin urmare, recurentei, structur guvernamental, trebuia s i se aduc la cunoștinț decizia Curții privind soluționarea amiabil a acestei cauze și, implicit, s ia act de declarația Guvernului României dat în acest context, tocmai pentru a nu contesta îndreptțirea acestor persoane la acordarea drepturilor prevzute de lege, printre care și cele reglementate de Decretul-Lege nr. 118/1990.
În concluzie, scoaterea în afara legii a "Martorii lui " și neluarea în considerare a motivelor obiective pentru care reclamantul a refuzat îndeplinirea serviciului militar, cu consecința condamnrii sale de ctre o instanț militar, se încadreaz, în opinia instanței, în prevederile legale invocate de ctre reclamant în cuprinsul cererii introductive, neavând relevanț nici împrejurarea c petentul nu deține o decizie eliberat în temeiul OUG nr. 214/1999, întrucât o astfel de condiție nu este impus prin actul normativ pe care se fundamenteaz prezentul demers judiciar.
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
- -
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Daniela Griga Floarea Tămaș
