Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 2281/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2281/2009
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 3: Axente Irinel
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 789/2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ M, având ca obiect refuz acordare drepturi persecutați politic L nr. 118/1990.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul-recurent personal, lipsă fiind pârâta-intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezenta cauză este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru.
La data de 22.09.2009 s-a depus la dosar, de către reclamantul-recurent un script olograf, însoțit de o serie de anexe.
Curtea, din oficiu, raportat la art. 303 și 301 Pr. Civ. pune în discuție excepția tardivității introducerii recursului.
Recurentul arată că prezentul proces se datorează sesizării instanței europene de la, nefiind intentat de către el.
Curtea prezintă spre vedere reclamantului-recurent scriptul olograf de la fila 2, calificat ca fiind recurs împotriva hotărârii pronunțate de către Tribunalul Maramureș, aducându-i la cunoștință acestuia parcursul dosarului până în această fază procesuală.
Reclamantul-recurent își menține concluziile mai sus exprimate.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 789/01.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, s-a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul, pentru capătul de cerere privind aplicarea Decretul - Lege nr. 118/1990, în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială M - B
A fost disjuns capătul de cerere privind daunele morale, fiind trimis Judecătoriei Baia Mare spre competentă soluționare.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că, la data de 22.04.2008, reclamantul a formulat o acțiune împotriva numitului și, foști milițieni, pentru abuzuri comise în 1985 (dosar nr-).
În motivarea acțiunii, s-a susținut că prin sentința penală nr. 836/22.04.1986, dosar nr. 540/1986 și sentința penală nr. 307/04.05.1989 - dosar nr. 1925/1988, s-a dispus internarea sa la Spitalul de psihiatrie S M, respectiv jud. B, pe o perioadă de 2 ani, 3 luni și 5 zile, fără nici o vină. La o audiența din 20.11.1985, la fostul Consiliu de Stat al României, "a spus lucruri biblice", ceea ce a dus la declanșarea de măsuri represive împotriva sa.
Au fost cerute daune morale de 500.000 lei.
Dosarul a fost înregistrat inițial la secția comercială, care prin încheierea nr. 700/19.05.2008 a transpus cauza la completul pentru litigii de muncă și asigurări sociale.
După transpunere, dosarul a fost înregistrat sub nr-, unde Direcția de Muncă și Protecție Socială Mad epus întâmpinare la 04.06.2008, cu motivarea că drepturile cuvenite reclamantului, în calitate de beneficiar al Decretului Lege nr. 118/1990, au fost stabilite ca autoritate de lucru judecat conform sentinței civile 432/07.04.2005.
Prin încheierea nr. 980/01.09.2008, completul pentru litigii de muncă a transpus cauza la secția de contencios administrativ, cu motivarea că aplicarea Decretului Lege nr. 118/1990 cade în competența acestei secții.
La înregistrarea pe rolul secției de contencios administrativ, dosarul a primit nr-.
La data de 01.10.2008, reclamantul a solicitat repunerea pe rol a cauzei sub nr-, cu motivarea că el nu a formulat cererea în dosar nr-.
La 07.10.2008, reclamantul a fost citat cu mențiunea să-și precizeze acțiunea, ceea ce nu s-a întâmplat, situație în care la 29.10.2008, dosarul a fost suspendat, în temeiul art. 1551. proc. civ. fiind repus pe rol, urmare a cererii formulate de reclamant la 13.03.2009.
În această din urmă cerere, s-a menționat că se menține acțiunea împotriva pârâților persoane fizice, foști milițieni, din cauza abuzurilor descrise în acțiunea introductivă.
Având în vedere că, față de Direcția de Muncă și Protecție Socială M, există autoritate de lucru judecat, în ceea ce privește aplicarea Decretului Lege nr. 118/1990, conform sentinței civile nr. 432/07.04.2008 din dosarul nr. 1608/2008, față de această pârâtă, acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă.
În ceea ce privește pârâții, persoane fizice de la care s-au cerut despăgubiri de 500.000 lei, s-a reținut că sunt aplicabile prevederile art. 2 pct. 1 lit. b proc. civ. potrivit cărora tribunalul judecă acțiuni civile numai "peste 500.000 lei".
În condițiile de mai sus, pentru acest capăt de cerere, competența a fost declinată în favoarea Judecătoriei Baia Mare, întemeiat pe dispozițiile art. 158 alin. 3. proc. civ.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, cu consecința trimiterii dosarului spre soluționare primei instanței pentru repunerea pe rol a dosarului nr- în vederea soluționării acțiunii în despăgubiri intentate împotriva pârâților și.
Deși legal citată ( 7) intimata nu și-a delegat reprezentant în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare.
Examinând cu prioritate excepția tardivității introducerii recursului Curtea reține următoarele:
Conform art. 301.pr.civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Legea sub imperiul căreia a fost soluționată cauza la instanța de fond este Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care în art. 20 alin. 1 reia aceeași regulă procesuală.
Din punct de vedere al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, dreptul de acces la o instanță judecătorească ce presupune implicit și dreptul la o instanță de control judiciar, dacă legea internă/națională reglementează o astfel de posibilitate, nu este un drept absolut (cauza Goder împotriva Regatului Unit, hotărârea din 21 februarie 1975). Astfel fiind, acest drept poate fi limitat de către legiuitorul național al statului parte la Convenție implicit prin instituirea unor termene înăuntrul cărora este necesar a se face acte de procedura cu scopul dinamizării și al disciplinării procesuale în respectul exigenței soluționării cauzei judiciare într-un termen rezonabil, optim și previzibil.
Față de cele ce preced, raportat la datele speței, Curtea reține că sentința primei instanțe a fost comunicată cu recurentul reclamant la data de 14 mai 2009 așa cum atestă dovada de primire și procesul verbal de predare colaționat la fila 19 dosarului de fond.
De asemenea, Curtea reține că recursul și memoriul cuprinzând motivele recursului a fost expediat, spre înregistrare la instanța de fond, prin poștă la data de 24 iunie 2009 ( 5 dos. recurs), aceasta fiind în conformitate cu prevederile art. 104.pr.civ. și data în raport de care se va reține că s-a înregistrat recursul.
Cum de la data comunicării hotărârii atacate și până la înregistrarea recursului declarat împotriva acesteia s-au scurs mai mult de 15 zile calculate conform art. 101.pr.civ. Curtea constată că recurentul este decăzut din dreptul a formula recurs conform art. 103.pr.civ iar conform art. 20 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 312.pr.civ. va admite excepția de tardivitate a formulării recursului invocată din oficiu de instanța de recurs și, ca o consecință, va respinge recursul ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția de tardivitate a formulării recursului și în consecință:
Respinge recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr. 789 din 01.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - ---
Red.U/Dact.M/4 ex./9 oct. 2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac, Axente Irinel
