Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 289/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR:--16.01.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.289
Ședința publică din 06.03.2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Răzvan
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.303 din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul C S, în dosarul nr. -, în contradictoriu cu pârâta intimată Direcția de Muncă și Protecție Socială C S, având ca obiect refuz acordare drepturi persecutați politic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent personal, lipsă fiind pârâta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent a depus note scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reclamantul recurent arată că solicită admiterea recursului pentru motivele învederate în scris precum și pentru cele din notele scrise pe care le depune la acest termen de judecată. Arată că a fost persecutat politic întrucât a fost îndepărtat de la serviciu.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.303 din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul C S, în dosarul nr. -, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtei Direcția de Muncă și Protecție Socială C
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.2602/25.09.2003, pronunțată de către Tribunalul C-S în dosar nr.3944/CA/2003, s-a admis acțiunea aceluiași reclamant și s-a constatat că perioada de timp, cuprinsă între anii 1958 - 1989 constituie vechime în muncă și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi.
Prin decizia civila nr.528/27.10.1994, pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara în dosar nr.5464/CA/2004 s-a admis recursul Direcției pt. Familie și Solidaritate Socială C-S, s-a dispus casarea sentinței respective și s-a trimis cauza la. C-S spre competentă soluționare.
Ulterior, prin cererea înregistrată la Tribunalul C-S sub nr. 3638/CA/2005, reclamantul a chemat în judecată pe C-S deoarece nu a pus în executare decizia civilă nr.528/27.10.2004.
Acțiunea s-a întemeiat pe dispozițiile Legii nr.554/2004, nu pe nr.118/1990.
Prin precizarea de acțiune din data de 18.07.2005 reclamantul își schimbă obiectul și solicită să se constate că este beneficiar al prevederilor nr.118/1990.
Prin sentința civilă nr.2487/30.09.2005 instanța sesizată a dispus respingerea acțiunii în contencios administrativ ca neîntemeiată.
În considerentele hotărârii instanța sesizată a reținut că problema constatării că este beneficiar al nr.118/1990 nu este de competența instanțelor judecătorești ci a unor organe expres prevăzute de lege iar privitor la nepunerea în executare a deciziei civile nr.528/2004, pentru stabilirea calității de beneficiar al drepturilor solicitate, a fost deja soluționată prin deciziile nr.1667/12.11.2002 și din 18.12.2002, emise de către comisia legal constituită, decizii care nu au fost contestate de către reclamant.
Prin decizia civilă nr.1097/CA/R/08.12.2005, pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara în dosar nr.11.704/CA/2005, s-a dispus respingerea recursului declarat de către reclamant.
Prin petiția înregistrată sub nr.812/13.03.2006, adresată C-S, reclamantul a solicitat din nou punerea în executare a deciziei civile nr.528/27.10.2004 a Curții de Apel Timișoara.
Prin adresa nr.1590/18.05.2006 instituția publică sesizată a răspuns că întreaga problematică a revendicărilor reclamantului a fost deja analizată și soluționată prin decizia civilă nr.1097/CA/R/2005 a Curții de Apel Timișoara.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul C-S sub nr. 4380/CA/2006 reclamantul a solicitat anularea acestei adrese, cu aceeași motivare.
Prin sentința civilă nr.2398/22.09.2006 instanța a dispus anularea adresei respective și se obligă pârâta să analizeze dosarul reclamantului conform dispozitivului Deciziei Curții de Apel Timișoara nr.528/27.10.2004 și să emită o nouă decizie motivată în baza art.8 alin.4 din nr.118/1990.
Instituția publică pârâta s-a conformat și a emis decizia nr.315/28 mai 2007 prin care a dispus respingerea cererii formulate deoarece nu se încadrează în prevederile art.1 lit.a din nr.118/1990, nefăcând dovada persecuției politice. Prin decizie se constată că reclamantul a avut funcția de pilot de vânătoare pe avioane reactive cu gradul de căpitan în cadrul pe perioada 1952-1959 și a fost trecut în rezervă la data de 11.04.1959.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație reclamantul și constituie obiectul cauzei de față. Arată că se încadrează în dispozițiile art.1 lit.b din nr.118/1990.
Acest text de lege se referă la o privare de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune, situație care într-adevăr nu s-a dovedit.
Trecerea în rezervă a unui militar d e carieră, înainte de anul 1989, ar fi putut avea motive și de natură politică sau psiho - fizică însă nu echivalează cu o condamnare penală, cu sau fără executare de pedeapsă privativă de libertate.
Instanța a considerat că nu poate comenta sau critica hotărâri pronunțate de către aceeași instanță deoarece nu este instanță de control judiciar și s-a limitat la obiectul concret al acțiunii.
Referitor la alte considerații ale reclamantului formulate prin acțiune sau în timpul judecării cauzei, instanța a constatat următoarele:
Singura hotărâre pronunțată de către acest Tribunal pe care reclamantul o apreciază este Sentința civilă nr.2602/2003 însă și aceasta a fost casată de către instanța superioară.
Celelalte referiri la persoana membrilor comisiei, la comisia însăși cu competența sa, nu au fost luate în considerare.
Față de aceste considerente, acțiunea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul și a solicitat casarea sentinței ca fiind netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, conform art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea recursului se susține că decizia nr.315 din 28 mai 2007 emisă de pârâtă este total nefondată și emisă cu întârziere, fără a se ține seama de Decizia nr.528 din 27 octombrie 2004 Curții de Apel Timișoara. Recurentul mai arată că în mod greșit, s-a apreciat de prima instanță că doar celor condamnați penal li se aplică prevederile nr.118/1990, iar acesta a avut pe lângă calitatea de ofițer de carieră și profesia de pilot militar d e avioane reactive.
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârii instanței de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt, pe baza actelor și probelor de la dosar, și în mod legal a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Prima instanță a avut în vedere la pronunțarea sentinței, că în mod corect, pârâta C-S, a respectat dispozițiile deciziei civile nr.528 din 27 octombrie 2004 Curții de Apel Timișoara și a emis decizia nr. 315 din 28 mai 2007, prin care s-a dispus respingerea cererii formulate de reclamant, cu motivarea că acesta nu se încadrează în prevederile art.1 lit.a din nr.118/1990, nefăcând dovada persecuției politice.
Recurentul reclamant a formulat contestație împotriva deciziei și a susținut că se încadrează în prevederile art.1 lit.b din nr.118/1990.
Din actele și probele de la dosar, nu rezultă că reclamantul recurent se încadrează în situațiile prevăzute de art.1 din nr.118/1990, având în vedere cuprinsul adresei Ministerului Apărării Naționale nr.3330 din 8 iulie 2002, din care rezultă că reclamantul a fost trecut în rezervă la data de 11 aprilie 1959, nefiind persecutat din motive politice.
Pentru aceste considerente, instanța urmează ca în conformitate cu prevederile art.312 pct.1 din Codul d e procedură civilă să respingă recursul reclamantului ca nefondat și să mențină sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.303 din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul C S, în dosarul nr. -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 6 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./14.04.2008
Tehnored. /15.04.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul C S - judecători,
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Rodica Olaru, Răzvan
