Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 285/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR:--07.02.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.285
Ședința publică din 06.03.2008
PREȘEDINTE: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Mircea Ionel Chiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A, în reprezentarea chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor B împotriva sentinței civile nr.2877 din 11.12.2007, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr.-, în contradictoriu cu reclamanta intimată și pârâtele intimate Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale în nume propriu și în reprezentarea Autorității Naționale a Vămilor, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând lipsa părților și faptul că la dosar a fost formulată cerere de judecată în lipsă conform prevederilor art.242 Cod procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Arad la data de 25.10.2007 și precizată prin cererea din data de 27.11.2007, prin chemarea în judecată în calitate de pârâtă a Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, reclamanta, a chemat în judecată, pe calea contenciosului administrativ, pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor B, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și Ministerul Economiei și Finanțelor B, solicitând obligarea lor la plata despăgubirilor reprezentând primele pentru concediile de odihnă aferente anilor 2001-206, actualizate la zi cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că este funcționar public în cadrul Autorității Naționale a Vămilor, în funcția de referent. Calitatea de funcționar public i-a fost conferită de dispozițiile nr.OG16/1992, cu modificările și completările ulterioare și nr.OG10/2004, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu art.34 al.2 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, deși avea dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat, arată că, în perioada respectivă nu s-a bucurat de acest drept, întrucât prin acte normative succesive, au fost suspendate efectele sale. Suspendarea este contrară principiilor art.53 din Constituție, art.18 din vechiul Cod al muncii și al art.38 și 281-284 din noul Cod al muncii.
Prin întâmpinare, pârâtele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T în nume propriu și în reprezentarea Autorității Naționale a Vămilor Bai nvocat excepțiile necompetenței materiale a Tribunalului Arad în soluționarea cauzei și în consecință declinarea ei în favoarea Curții de Apel Timișoara, cu motivarea că Autoritatea Națională a Vămilor B este organ de specialitate al Administrației Publice Locale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, excepția inadmisibilității acțiunii ca urmare a neîndeplinirii de către reclamantă a procedurii prealabile, prevederile. De art.7 din Legea nr.554/2004, și cea a prescripției dreptului de a cere plata primelor de vacanță pentru anii 2001-2003, cu motivarea că s-a depășit termenul de 3 ani de la data la care drepturile solicitate erau datorate.
Pe fond, pârâtele au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că aplicarea prevederilor legale cu privire la acordarea primelor solicitate au fost suspendate succesiv, prin diferite acte normative până la data de 31 decembrie 2005.Tot, prin întâmpinare, Direcția Generală a Finanțelor Publice A, în reprezentarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, a invocat prescripția dreptului la acțiune al reclamantei pentru sumele solicitate aferente anilor 2001-2003, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca netemeinică și nelegală.
Instanța a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad în soluționarea cauzei, având în vedere că potrivit dispozițiilor art.2 al.1 lit.c din Codul d e procedură civilă raportat la art.284 al.3 și art.901din Legea nr.188/1999, cu modificările și completările ulterioare, competența materială a soluționării cauzei revine Tribunalului Arad, chiar dacă Autoritatea Națională a Vămilor B este organ de specialitate al administrației publice centrale și excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, cu motivarea că procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu este obligatorie în speță, având în vedere că reclamantul nu solicită revocarea sau anularea vreunui act administrativ, ci doar plata unor drepturi salariale restante.
Prin sentința civilă nr.2877/11.12.2007 pronunțată în dosarul nr. -, Tribunalul Arada admis acțiunea precizată în contencios administrativ exercitată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională a Vămilor B, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și Ministerul Economiei și Finanțelor B și în consecință: a obligat pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T să-i plătească reclamantei primele pentru concediile de odihnă aferente anilor 2001-2006, în sumă netă de 3.028, actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data efectivă a plății și a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B să aloce sumele solicitate de reclamantă cu reactualizările dispuse.
În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut în esență următoarele:
Examinând acțiunea reclamantei și excepția prescripției dreptului la acțiune, în condițiile art.137 al.2 Cod procedură civilă, împreună cu fondul având în vedere stricta legătură dintre ea și nașterea dreptului dedus judecății, instanța a reținut:
Conform art.33 al.2 din Statutul funcționarilor publici, s-a stabilit că funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
După republicarea Legii nr.188/1999 în Monitorul Oficial nr.251 din 22.03.2004, art.33 a devenit art.34, fiind în vigoare, în aceeași formă și la această dată.
Cu toate acestea, dispozițiile suscitate au fost suspendate prin acte normative succesive, până în luna decembrie 2006.
Instanța a constatat însă că dreptul nu a fost afectat în însăși ființa lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența, de la instituire, până azi.
Astfel, deși dreptul există, exercițiul său a fost împiedicat contravenindu-se astfel art.53 din Constituție, revizuită, (art.49 din Constituția din 1991), împrejurare în care instanța a restabilit principiul constituțional încălcat prin legile de suspendare cât și principiul că un drept legal prevăzut are un conținut real, efectiv, neputând fi redus la nudum jus.
Pe lângă despăgubirea ce se va acorda reclamantei pentru neplata primelor de concediu pentru perioada 2001-2006, acesteia i se cuvin daune interese compensatorii, în scopul acoperirii prejudiciului suferit ca urmare a devalorizării monedei naționale pentru perioada respectivă, calculate potrivit coeficienților de inflație în condițiile prevăzute de art.161 al.4 și art.295 al.2 din Legea nr.53/2002, aplicabile și funcționarilor publici, în virtutea dispozițiilor art.93 din Statutul funcționarilor publici.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice A în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor B și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, considerând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului Direcția Generală a Finanțelor Publice A în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor invocă în esență următoarele:
Referitor la acordarea primelor de concediu aferente anilor 2001, 2002 și 2003, solicită admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune și respingerea cererii reclamantei de acordare a primelor de concediu pentru această perioadă de timp ca fiind prescrisă.
În sprijinul admiterii excepției invocă dispozițiile art.3 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, potrivit căreia, termenul prescripției este de 3 ani, dacă nu există alte prevederi legale derogatorii.
Se invocă lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor B, apreciindu-se că pe de o parte, prin apariția nr.OUG146/2007, prezenta cauză a rămas fără obiect, iar pe de altă parte, obligația de a plăti drepturile salariale solicitate de reclamantă revine Autorității Naționale a Vămilor, în calitate de angajator, fără a mai fi necesară și obligarea la plată a Ministerului Economiei și Finanțelor deoarece Autoritatea Națională a Vămilor este instituție publică și are personalitate juridică distinctă.
Se mai susține și că acordarea dreptului al prima de concediu a fost suspendată pentru anii 2001-2006, prin acte normative succesive, motiv pentru care dispozițiile art.34 al.2 din Legea nr.188/1999 nu pot produce efecte pe perioada suspendării.
Pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, în motivarea recursului invocă următoarele:
Excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad în soluționarea cauzei în primă instanță, această competență revenind Curții de Apel Timișoara, dat fiind că primele de concediu se solicită în baza raporturilor de serviciu ale reclamantei cu
Excepția inadmisibilității acțiunii ca urmare a lipsei procedurii prealabile, conform art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Se mai susține că instanța, în mod eronat a obligat autoritatea vamală la plata sume nete de 3.028 lei actualizată cu indicele de inflație, având în vedere faptul că suma de 3.028 lei reprezintă suma brută actualizată deja cu rata inflației așa cum rezultă din tabelul depus de reclamantă la dosarul cauzei, acest calcul fiind efectuat de către Serviciul contabilitate din cadrul Precizează că din suma de 3.028 lei nu au fost deduse impozitele aferente.
Recursurile sunt neîntemeiate.
Relativ la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad de a soluționa prezenta cauză, în primă instanță, Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată, în condițiile în care obiectul litigiului dedus judecății vizează raportul de serviciu existent între reclamantă și pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și nicidecum între pârâtă și Autoritatea Națională a Vămilor B, condiție în care în speță sunt aplicabile dispozițiile art.3 pct.3 Cod procedură civilă.
Privitor la excepția inadmisibilității acțiunii ca urmare a lipsei procedurii prealabile, prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, Curtea reține din analiza sistematică a dispozițiilor art.91 și 93 din legea nr.188/1999 republicată, faptul că acestea stabilesc nu numai competența materială de soluționare a cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, în favoarea instanțelor de contencios administrativ, ci și procedurile de soluționare a unor astfel de litigii, derogatorii de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ, iar în cauza de față, actul normativ precitat nu prevede obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile, motiv pentru care nu se impune realizarea acesteia.
De precizat că în cazul în care legiuitorul a dorit ca acest fapt să aibă loc, l-a menționat în mod expres, într-o singură împrejurare, respectiv prin art.89, în care dispune că în situația încetării raportului de serviciu, funcționarul public se poate adresa instanței de contencios administrativ, însă în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr.554/2004 modificată.
În consecință, Legea nr.188/1999, se aplică prioritar, în raport de reglementarea cu caracter general prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, modificată.
Cu referire la prescripția dreptului la acțiune invocată de pârâtă, Curtea constată că este neîntemeiată, urmând să o respingă.
Și aceasta întrucât dreptul la prima pentru concediul funcționarilor publici a fost introdus prin art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor B, Curtea urmează să o respingă ca neîntemeiată, și aceasta pentru că toate instituțiile publice sunt finanțate de la bugetul de stat, Legea nr.500/2002, conținând prevederi care obligă Ministerul Economiei și Finanțelor de a coordona sistemul bugetar, în privința pregătirii proiectelor bugetare anuale, a actelor normative rectificative, precum și a legilor privind aprobarea contului general de execuție, sens în care prezenta decizie se impune să-i fie opozabilă pentru a proceda la virarea sumelor de bani necesare ordonatorului principal de credite.
De menționat în acest context și Decizia nr.XXIII din 12 decembrie 2005, dată în interesul legii de către - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial în 233/15.03.2006, prin care s-a statuat faptul că obligația plății primelor de concediu, neacordate, revine ordonatorilor principali de credite și după caz, ordonatorilor de credite de inferior.
Cât privește cuantumul sumei acordate reclamantei, aceasta urmează să fie supusă impozitării cu prilejul acordării ei.
De altfel, odată cu apariția nr.OUG146/19.XII.2007, publicată în nr.877/20.XII.2007, s-a reglementat și modalitatea de plată a primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează ca în baza dispozițiilor art.312 al.1 Cod procedură civilă să respingă recursurile de față ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții DGFP A în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor B și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T în numele său și a B, împotriva sentinței civile nr.2877 din 11.XII.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr.-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 6 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Red./28.03.2008
Tehnored. /31.03.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Arad - judecători,
Președinte:Victoria CatargiuJudecători:Victoria Catargiu, Claudia, Mircea Ionel Chiu
