Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 741/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE NR. 741/CA/2009
Ședința publică de la 27 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ A împotriva sentinței administrative nr.196/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. pentru reclamantul intimat, lipsă fiind pârâta recurentă și reclamantul intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care înE.ză că recursul de față este scutit de plata taxei de timbru lit.t din Legea nr.146/1997.
Din partea reclamantului intimat s-a depus la dosar întâmpinare.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul reclamantului solicită respingerea ca nefondat a recursului pârâtei și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate, pentru motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar. Depune practică judiciară în materie. Cu cheltuieli de judecată justificate la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința nr.196/CAF/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOCIALĂ A și, ca urmare, a fost anulată Decizia nr.754/26.11.2008 și Decizia nr.754/30.12.2008, iar pârâta obligată să-i acorde reclamantului drepturile care i se cuvin potrivit Decretului-Lege nr.118/1990 pentru perioada 12.04.1978-03.11.1980, în care a executat prin muncă corecțională pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.108/14.03.1978 pronunțată de Tribunalul Militar Cluj în dosarul nr.102/1978.
Prin aceiași sentință pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 1500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut în esență că prin condamnarea reclamantului în urma refuzului la încorporare deoarece făcea parte din cultul religios "Martorii lui ", efectuarea stagiului militar fiind contrară prescripțiilor acestui cult, i-au fost încălcate acestuia libertatea conștiinței și apartenența la un cult religios garantată de Constituția în vigoare la data respectivă.
Prima instanță a mai reținut că deși pedeapsa s-a executat prin muncă corecțională, acest fapt nu înlătură aplicabilitatea Decretului-Lege nr.118/1990, întrucât nicăieri în cuprinsul acestuia act normativ nu se face distincție între diferitele feluri de libertate (fizică, religioasă, de gândire, de conștiință și de circulație) de care a fost privată o persoană persecutată politic și nici între diferitele modalități de executare a pedepsei cu închisoare, astfel că, distincția făcută de pârâtă sub acest aspect este lipsită de orice temei și, ca urmare, nu poate fi luată în considerare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința atacată este nelegală și netemeinică, întrucât munca corecțională era o modalitate alternativă de executare a pedepsei ce nu intră sub incidența articolului 1 din Decretul-Lege nr.118/1990, așa încât perioada de muncă corecțională nu poate fi luată în calculul vechimii în muncă, nefiind o pedeapsă privativă de libertate.
În drept se invocă prevederile art.304 pct.9 și art.312(2) Cod pr.civilă.
Recursul pârâtei este scutit de taxa de timbru conform art.15 din Legea nr.146/1997.
Reclamantul intimat prin întâmpinarea depusă la dosar și concluziile verbale expuse de avocatul său a cerut respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a sentinței atacate.
Examinând recursul pârâtei în raport cu motivele invocate și actele dosarului, precum și din oficiu conform prevederilor art.3041Cod pr.civilă, instanța constată că este nefondat, urmând să fie respins pentru considerentele ce se vor arăta.
Potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 lit.a din Decretul-Lege nr.118/1990 constituie vechime în muncă timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă.
folosită de legiuitor la redactarea acestui act normativ este juridică și nu folosește sensul comun al termenilor. În această terminologie prin pedeapsă privativă de libertate se au în vedere dispozițiile art.53 și următoarele din Codul penal, aceasta din urmă, după anul 1990 înlocuind pedeapsa cu moartea.
Așa fiind, întrucât detențiunea efectivă în penitenciar, executarea prin muncă corecțională și suspendarea condiționată a executării sunt numai modalități de executare a pedepsei închisorii, modalități sub aspectul cărora legiuitorul nu a înțeles să distingă, astfel că nici cel care aplică legea nu are competența să facă acest lucru.
Cum norma juridică se interpretează în sensul aplicării ei și având în vedere că reclamantul prin condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare prin muncă, pe considerente politice, este în drept să beneficieze de drepturile prevăzute de Decretul-lege nr.118/1990 și, ca urmare, sentința primei instanțe fiind temeinică și legală, în cauză nu sunt motive de casare sau modificare a hotărârii atacate, astfel că va fi menținută.
În baza art.274 alin.3 Cod pr.civilă, întrucât recursul pârâtei va fi respins ca nefondat, aceasta va plăti reclamantului intimat suma de 300 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial micșorat, având în vedere valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ A împotriva sentinței civile nr.196/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.
Obligă pârâta recurentă să plătească reclamantului intimat, suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact./2 ex./09.07.2009
Jud.fond
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș, Ioan Cibu, Iosif Morcan
