Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 755/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-- 17.01.2008
DECIZIA CIVILĂ Nr. 755
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Cristian Alexandru Dacu
JUDECĂTOR - -
GREFIER
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G, împotriva sentinței civile nr. 418/2.04.2008 pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului C- privind pe pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C S-DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ C - S, având ca obiect refuz acordare drepturi persecutați politic L nr. 118/1990
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind pârâta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depuse la dosar prin serviciul de registratură al instanței întâmpinare din partea Direcției de Muncă și Protecție Socială C-S, într-un singur exemplar.
Reclamantul recurent depune la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind formulate alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului, conform motivelor de recurs și a concluziilor scrise depuse la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 418/2.04.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S respinge contestația formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială a jud. C-S, ca neîntemeiată.
În considerentele soluției date, instanța de fond reține:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.01.2008 sub nr-, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială a jud. C-S, solicitând anularea deciziei nr. 366 din 19.12.2007 ca netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că dovada persecuției sale politice este făcută cu cartea sa de muncă și declarațiile martorilor autentificate la notariat.
În dovedirea celor susținute reclamantul a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: decizia nr. 336/19.12.2007 emisă de Direcția de Muncă și Protecție Socială a jud. C-S, cu plicul de primire a acesteia, cererea adresată de reclamant aceleiași instituții, înregistrată sub nr. 3620/12.11.2007, memoriu, copia carnetului de muncă a reclamantului, declarațiile numiților, și, autentificate.
La termenul din data de 19.03.2007, reclamantul și-a precizat acțiunea învederând instanței că a fost persecutat politic în perioada 1947 - 1989, dar în special în perioadele 1947-1954 și 1982-1989. Astfel, reclamantul a susținut că în perioada 1947 -1954, organele de securitate au locuit în aceeași casă cu el și familia sa, iar în anul școlar 1953-1954 nu a fost primit la școală în clasa a V-a din motive politice. De asemenea au fost evacuați din casă unde s-au instalat militarii, fiind obligați să locuiască 5 persoane în 2 camere. În plus, reclamantul a susținut că a fost persecutat politic și în cursul liceul, iar ulterior nu a putut urma cursurile unei facultăți. Reclamantul a învederat instanței și faptul că, deși avea calificarea de tehnician constructor, a fost obligat să accepte orice loc de muncă pentru a-și întreține familia, fapt care rezultă din cartea de muncă depusă la dosar.
Pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială a jud. C-S a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Astfel, pârâta a susținut că din documentația depusă de reclamant nu rezultă clar modul de persecuție politică și perioada în care reclamantul a fost persecutat politic. De asemenea a susținut că anchetarea familiei reclamantului de către organele de securitate după arestarea tatălui său, precum și obligarea la prestarea de activități în folosul comunității și confiscarea de bunuri nu intră sub incidența Decretului - Lege 118/1990. În plus, înscrisurile din carnetul de muncă al reclamantului nu relevă că acesta a fost demis sau transferat pe motive politice.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Urmare a cererii formulate de reclamant și înregistrate la Direcția de Muncă și Protecție Socială a jud. C-S sub nr. 3620/12.11.2007, s-a emis decizia nr. 336/19.12.2007 prin care s-a reținut că reclamantul nu face dovada persecuției sale politice, conform disp. art. 1 din Decretul - Lege 118/1990, motiv pentru care s-a respins cererea formulată de acesta. Reclamantul Gac ontestat această decizie susținând că a fost persecutat politic în special în perioadele 1947 - 1954 și 1982 - 1989.
Instanța reține că prin Decretul-lege nr. 118/1990, cu modificările și completările ulterioare, sunt acordate unele drepturi anumitor categorii de persoane persecutate din motive politice și anume: celor care au executat o pedeapsă privativă de libertate sau au fost lipsiți de libertate în baza unor mandate de arestare preventivă pentru infracțiuni politice ori în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări, celor internați în spitale de psihiatrie, celor care au avut stabilit domiciliu obligatoriu ori au fost strămutați într-o altă localitate, precum și persoanelor care au fost deportate în străinătate după 23 august 1944 sau care au fost constituite în prizonier de către partea sovietica după data de 23 august 1944.
Pârâta a respins în mod justificat solicitarea reclamantului privind recunoașterea calității de persecutat politic și acordarea drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990. Astfel, situațiile de persecuție politică arătate de reclamant în precizarea de acțiune depusă la dosar, constând în interzicerea urmării cursurilor clasei a V-a, a cursurilor unei facultăți, ocuparea mai multor camere din casa sa de militari sau obligarea acceptării unor locuri de muncă care nu corespundeau calificării sale, nu se regăsesc printre cazurile prevăzute strict și limitativ de art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990. De asemenea martorii audiați în cauză la cererea reclamantului au declarat că au A de la acesta despre existența persecuției politice la care a fost supus, enumerând aceleași situații ca și cele arătate de reclamant în precizarea de acțiune. De asemenea, din înscrierile din carnetul de muncă al reclamantului nu rezultă că acesta ar fi fost transferat din motive politice, iar martorii audiați în cauză au declarat că au A de la reclamant despre acest lucru.
În consecință, reținând că reclamantul nu a făcut dovada că, în perioada 1947 - 1989, au fost luate față de el măsuri care să se încadreze în situațiile enumerate de Decretul-lege nr. 118/1990, instanța constată că situațiile invocate de acesta nu pot justifica cererea sa de a fi considerat persecutat politic și de a i se acorda drepturile prevăzute de acest act normativ.
Hotărârea suscitată a tribunalului a fost atacată cu recurs de către reclamant,solicitându-se modificarea ei și admiterea contestației susținând că instanța nu a studiat îndeajuns probele testimoniale din care rezultă că a fost persecutat atât de organele securității cât și de cele ale
Curtea, analizând sentința recurată prin prisma criticii aduse de recurent, examinând-o și în sensul prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, constată că instanța de fond a pronunțat o soluție temeinică și legală, date fiind considerentele ce urmează:
Actul normativ privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instalată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri - Decretul Lege 118/1990, enumeră la art. 1 situațiile reprezentând persecuțiile politice pe care legea le ia în considerare, în funcție de vechimea în muncă, la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi prevăzute de aceasta.
Tribunalul redă situațiile asimilate unei persecuții politice și reține întemeiat că reclamantul nu s-a A în niciuna din împrejurările prevăzute la art. 1 alin 1 lit. a-e sau alin.2 lit. a-b din Decretul Lege 118/1990, cum, dealtfel, nici reclamantul nu reclamă că ar fi fost luată față de le o asemenea măsură.
Starea de fapt pe care el o relevă, conformată de martori din cunoștințele lor directe sau din spusele reclamantului, nu se regăsește nici în celelalte prevederi ale Decretului Lege 118/1999.
Referire la consecințele persecuției asupra exercitării profesiei, fac textele art. 1 alin. 4 și art. 9 din actul normativ menționat, în baza cărora persoanele în cauză trebuie să facă dovada că nu au putut să se încadreze în muncă în funcții pentru care aveau pregătirea profesională, respectiv să prezinte hotărâre judecătorească de constatare că nu au putut să-și exercite profesia în perioada în care au fost persecutate.
Or, din carentul de muncă al reclamantului recurent rezultă că a absolvit o școală medie în 1961, după care, în cadrul mai multor unități de construcții, forestiere, cooperații,Sfatul Popular Raion T, C, a fost angajat ca tehnician, tehnician principal,șef șantier, maistru, maistru principal.
Așa fiind,Curtea va respinge recursul ca neîntemeiat, cu aplicarea prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul G, împotriva sentinței civile nr. 418/2.04.2008 pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului C-
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2008.
PREȘEDINTE, Pentru JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
A în CO
Semnează Președinte Secție
-
GREFIER,
Red.07.2008
Tehnored -LM-16.07.2008
2 expl/SM
Prima instanță - Tribunalul C-S -Judecători -,
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Cristian Alexandru Dacu
