Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1092/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE NR. 1092/CA/2009

Ședința publică de la 14 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 2: Mariana Claudia Clonța

JUDECĂTOR 3: Carmen

Grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta -" "SRL împotriva sentinței nr.353/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:av. pentru reclamanta recurentă, precum și av. pentru pârâtul intimat Consiliul Local al Orașului.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei nu s-a depus întâmpinare din partea pârâtului intimat.

Mandatara reclamantei recurente depune la dosar chitanța nr. - PJ din 14.10.2009 reprezentând plata taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Mandatara reclamantei susține recursul solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii reclamantei și obligarea pârâtului la plata sumelor reprezentând taxe locale pentru dezvoltarea activităților de sport, cultură, religie, social-culturale, protecția sănătății și mediului pentru perioada 2005-2008. Cu cheltuieli de judecată.

Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul greșitei interpretări a înțelesului disp.art.1 alin.6 din Legea nr.554/2004 și depune la dosar extrase din doctrină privind actul administrativ intrat în circuitul civil, revocarea acestuia, limitele dreptului de revocare, principiul drepturilor legitim câștigate, irevocabilitatea actului administrativ intrat în circuitul civil. Mai depune la dosar ca practică judiciară în materie copia Deciziei nr.663/02.07.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.

Mandatarul pârâtului intimat solicită respingerea ca nefondat a recursului reclamantei și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate. Cu cheltuieli de judecată justificate la dosar. Apreciază că instanța a interpretat corect legea, nefiind vorba de nici o încălcare a dispozițiilor legale.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Sibiu sub nr- și precizată ulterior, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al Orașului solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata în favoarea sa a sumei de 39.695,20 lei achitată cu titlu de taxă de dezvoltarea activităților de sport, cultură, religie, social culturale, protecția sănătății și mediului în cursul anilor 2005, 2006, 2007, 2008 și a sumei de 4753,03 lei ce reprezintă actualizarea sumei cu indicele de inflație până la data plății efective.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat în esență că, Hotărârea Consiliului Local nr. 68/2002 prin care s-a stabilit această taxă specială lunară pentru fiecare angajat sau colaborator și pentru fiecare agent economic care își desfășoară activitatea pe teritoriul orașului, reactualizată prin hotărâri ulterioare, a fost revocată prin Hotărârea nr. 227/2007, recunoscându-se indirect ilegalitatea ei prin încălcarea prevederilor art. 30 alin 6 din Legea nr. 273/2006, ca urmare a plângerilor formulate de mai mulți agenți economici.

S-a arătat, de asemenea că, în fapt, cauzele revocării au fost anterioare și concomitente emiterii actelor administrative, începând cu hotărârile prin care s-a stabilit taxa, astfel că revocarea producând efecte pentru trecut, se impune restabilirea situației anterioare în sensul restituirii sumelor achitate cu acest titlu.

În drept s-au invocat prevederile Legii 554/2004.

Pârâtul nu a depus întâmpinare.

Prin sentința civilă nr. 353/CA/2009, Tribunalul Sibiua respins acțiunea reclamantei, în considerente reținându-se că revocarea HCL a Orașului, act administrativ cu caracter normativ care, prin executarea succesivă a produs un număr nedeterminat de raporturi juridice intrate in circuitul civil, respectiv, s-au întocmit declarații fiscale pe baza cărora s-au achitat taxele, nu justifică nașterea dreptului de a solicita despăgubiri de la autoritatea publică.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitând, în principal, modificarea hotărârii cu consecința admiterii acțiunii sale, iar în subsidiar, casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului se susține că și pârâtul a recunoscut, prin concluziile orale puse de reprezentantul său, că este îndreptățită la restituirea taxei achitate în anul 2008, în mod greșit nefiind dat eficiență efectului "ex tunc" al revocării.

Recursul nu este motivat în drept.

Recursul a fost timbrat cu 2 lei taxă de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

Intimatul nu a depus întâmpinare.

Verificând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, raportat și la dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:

Taxa specială pentru menținerea unor activități instituite prin HCL nr.68/2000 a fost menținută sub diverse denumiri și prin hotărârile anuale ale Consiliului local privind aprobarea impozitelor și taxelor locale.

În condițiile în care dispozițiile care reglementează această taxă, prevăzută de alin.3 din Anexa 10 la HCL nr.227/2007 privind aprobarea impozitelor și taxelor locale pe anul 2008 au fost revocate prin HCL nr.189/2008, această operațiune de scoatere în vigoare a actului de către organul emitent nu are consecințe juridice asupra actelor administrative emise anterior în domeniu.

Astfel, susținerile reclamantei recurente în sensul că efectele "ex tunc" ale revocării se răsfrâng asupra actelor anterioare cu o existență de sine-stătătoare apar ca nefondate, în măsura în care aceste efecte juridice au consecință doar asupra actului care este desființat ca și când el nu ar fi existat.

Întrucât încasarea efectivă a acestei taxe de la reclamantă a fost greșit apreciată de instanță ca determinând, prin intrarea actului în circuitul civil, anularea efectelor revocării, în cauză nepunându-se problema unei excepții de la principiul revocabilității actelor administrative, afirmațiile reclamantei privind restabilirea situației anterioare ca urmare a legalității instituirii taxei în anul 2008 sunt întemeiate.

Având în vedere că subzistă temeiurile ce au justificat încasarea acestei taxe locale în anii 2005-2007, nefiind desființate actele administrative ce o reglementau, în mod corect a fost respinsă de către instanța de fond acțiunea reclamantei, neexistând sub acest aspect nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art.304 Cod pr.civilă.

În ceea ce privește cuantumul taxei achitate în anul 2008, de 12.589 lei, Curtea reține că nu a fost contestat în cauză, urmând ca urmare a faptului că taxa nu era datorată de către reclamantă, ca o consecință a revocării alin.3 din Anexa 10 la HCL nr.227/2007, să-i fie restituită de către pârâtă.

Și cererea reclamantei de a-i fi plătită suma cuvenită actualizată în raport de indicele de inflație, fără precizarea momentului solicitării acestui drept, este considerată de instanță ca fiind justificată potrivit art.1084 Cod civil, aceasta având dreptul la recuperarea pagubei produse în condițiile devalorizării monedei naționale și creșterea ratei inflației, doar începând cu data pronunțării prezentei decizii, raportat și la principiul disponibilității părților în stabilirea obiectului acțiunii.

Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de către recurentă subzistă doar sub aspectul precizat, în temeiul art.312 raportat la art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul reclamantei și va modifica hotărârea atacată în sensul că va admite în parte acțiunea reclamantei în sensul obligării pârâtei la plasta sumei de 12.589 lei, actualizată cu indicele de inflație de la data pronunțării deciziei și până la data plății.

Luând în considerare modul de soluționare a acțiunii rejudecate în fond, Curtea va acorda, în temeiul art.274 Cod pr.civilă, doar parțial cheltuielile de judecată solicitate de către recurentă, obligând pârâtul la plata sumei de 502,15 lei cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta -" "SRL împotriva sentinței nr.353/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția de contencios administrativ și în consecință:

Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că, admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta -" "SRL în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI. Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 12.589 lei reprezentând contravaloarea taxei percepute, actualizată cu indicele de inflație de la data pronunțării deciziei și până la data plății.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 502,15 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 14.10. 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Dact./4 ex.

Jud.fond

Președinte:Gabriela Costinaș
Judecători:Gabriela Costinaș, Mariana Claudia Clonța, Carmen

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1092/2009. Curtea de Apel Alba Iulia