Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1350/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1350
Ședința publică de la 12 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
- - Judecător
- - JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu
Grefier:
********
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta - împotriva sentinței nr. 284 din 02 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele pârâte D și Administrația Finanțelor Publice
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: avocat, pentru recurenta reclamanta - și consilier juridic, pentru intimatele pârâte D și Administrația Finanțelor Publice
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta reclamanta - solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Apreciază că soluția primei instanțe a fost pronunțată cu nesocotirea dispozițiilor art. 20 alin. 2 și art. 22 din Legea nr. 554/2004.
Susține că în prezenta cauză nu a prezenta cauză în mod eronat s-a reținut că ar fi operat prevederile prescripției extinctive - potrivit art. 20 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 " recursul suspendă executarea" - astfel încât hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Craiova era aptă de executare numai după soluționarea recursului de către ÎCCJ, care a soluționat cauza la data de 07.09.2004 moment de la care a luat naștere dreptul la acțiune.
Apreciază că acțiunea având ca obiect "pretenții" nu era prescrisă.
În materie fiscală, termenul de prescripție este de 5 ani (art. 91 alin. 1 din Cod proc. fiscală); astfel, acțiunea reclamantei nu este prescrisă chiar dacă s-ar socoti începerea curgerii termenului de prescripție de la data pronunțării sentinței nr. 620, respectiv 05.09.2001.
Consilier juridic, pentru intimatele pârâte D și Administrația Finanțelor Publice D, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței pronunțate de Tribunalul Dolj.
Apreciază că recurenta reclamantă nu a respectat procedura prealabilă prevăzută pentru restituirea sumelor solicitate.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea formulată la 10 februarie 2006 la Tribunalul Dolj, reclamanta -" "SRL a chemat în judecată pârâții DGFP și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata sumei de 13.686 lei RON, ce reprezintă actualizarea sumei de 103.998.564 lei ROL, plătită necuvenit, cu titlu de impozit pe venit, majorări de întârziere și penalități.
În motivarea acțiunii a arătat că prin procesul verbal încheiat la 27 iulie 2000 și menținut de DGFP D prin dispoziția nr. 75 din 19 decembrie 2000 fost obligată la plata sumei de 103-998-564 lei ROL, din care 37.000.849 lei ROL, impozit pe venit, 37.000.849 lei ROL penalități 100% și 29.996.866 lei ROL, majorări de întârziere.
În luna august 2000, reclamanta a achitat prin compensare suma de 103.998.564 lei RON, conform documentului nr. 782/2000 al AF C, însă ulterior prin sentința civilă nr. 620 din 5 septembrie 2001 a Curții de Apel Craiova, definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 1099/2004 al Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost anulat actul de control al DGFP D și dispoziția nr.75/2000, referindu-se că suma reținută drept impozit pe venit plus majorări de întârziere și penalități nu au suport legal, ceea ce înseamnă că s-a făcut o plată nedatorată care trebuie să fie restituită conform dispozițiilor art.992 și 1092 Cod civil.
Urmare a cererii înregistrate sub nr.42504/02.06.2005, pârâtul Car estituit prin compensare suma reținută de 103.998.564 lei ROL, fără a restitui și diferența de 136.862.110 lei ROL, reprezentând actualizarea sumei plătite necuvenit cu indicele 2,316 comunicat de Direcția de Statistică.
A mai arătat reclamantul că este necesară repunerea sa în situația anterioară efectuării plății, astfel că obligația de restituire trebuie să cuprindă valoarea actualizată cu indicele de inflație, în același sens fiind și jurisprudența CEDO, cu privire la aplicarea dispozițiilor art.1 din Protocolul 1 care protejează dreptul de proprietate și jurisprudența - decizia nr.7245/2004 - secția de contencios administrativ.
DGFP Dad epus întâmpinare, prin care a invocat prescripția dreptului la restituirea sumelor achitate de reclamant în conformitate cu dispozițiile art.167/1958. S-a invocat de asemenea excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât petentul nu a urmat procedura prealabilă potrivit art. 7 din Legea 554/2004.
Prin sentința nr.1069 din 10 octombrie 2006, Tribunalul Dolj, respingând excepțiile invocate, a admis în parte acțiunea reclamantei -" ITALIENE "SRL, a obligat pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală asupra sumei de 103.998.564 lei ROL, începând cu data de 17.07.2005 și până la 02.11.2005.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că dreptul la acțiune al reclamantului nu este prescris, curgând de la data pronunțării deciziei de către Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în ce privește excepția inadmisibilității, reclamanta a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile prev de art. 7 din Legea nr. 554/2004
Pe fondul cauzei s-a reținut că pârâta datorează dobânda legală începând cu data la care reclamanta a formulat cerere - 2 iunie 2005 și până la data când a operat compensarea - 25.10.2005, astfel încât, în temeiul dispozițiile art.199 și 113 Cod procedură fiscală, precum și dispozițiile art.111 și 120 Cod procedură fiscală pârâta are obligația de a achita dobânda numai pe acest interval.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C și DGFP D, precum și reclamanta -" ITALIENE "SRL.
Prin decizia nr. 117 din 24 ianuarie 2007 Curtea de Apel Craiovaa admis recursurile declarate de pârâții DGFP D și Administrația Finanțelor Publice C și reclamantul - " " SRL, împotriva sentinței nr. 1069 din data de 10 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.487/CAF/2006.
A casat sentința nr.1069/10.10.2006, pronunțată de Tribunalul Dolj și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a se pronunța astfel Curtea a reținut că:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant, acesta a solicitat obligarea pârâților la plata sumei ce reprezintă actualizarea sumei de 103.998.564 lei, plătită necuvenit cu titlu de impozit pe profit, majorări de întârziere și penalități.
Prin sentința nr.1069 din 10.10.2006, Tribunalul Dolja admis în parte acțiunea reclamantei, obligând pârâtele la plata dobânzii legale asupra sumei de 103.998.564 lei ROL, cerere ce nu a fost formulată în cauză.
Ca atare, s-a reținut că instanța de fond nu a făcut o cercetare asupra fondului cauzei cu care a fost investit de către reclamantă, fiind incidente în cauză dispozițiile art.312 alin.5 coroborate cu dispozițiile art.304 pct.7 Cod pr. civilă.
Primind dosarul spre rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj Secția Contencios Administrativ și Fiscal sub nr-.
La termenul de judecată din data de 05.02.2007, instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesual pasive a D, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția prescripției dreptului la acțiune, excepții care, în conformitate cu art. 137 Cod pr.civilă vor fi analizate cu precădere.
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 284 din 5.02.2008 a respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins acțiunea privind pe reclamanta și pe pârâții D, C, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C, ca fiind prescrisă.
În considerentele sentinței s-a reținut că excepția lipsei calității procesual pasive a De ste justificată calitatea procesual pasivă a acestei pârâte chiar dacă, în mod concret restituirea sumelor plătite nedatorat și accesoriilor acestora se face de Administrația Finanțelor Publice C, unitate aflată în structura D, așa încât aceasta urmează să fie respinsă.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, s- constatat de asemenea că nu este întemeiată.
Astfel, deși pârâta Dai nvocat inexistența unei cereri formulată de reclamantă pentru restituirea sumei ce reprezintă actualizarea sumei de 103.998.564 ROL din analiza înscrisurilor depuse la dosar, s-a reținut că prin cererea adresată Direcției Generale a Finanțelor Publice D, la data de 02.06.2005, înregistrată sub nr. 42509/2005, reclamanta a solicitat în mod expres pârâtelor atât restituirea sumei plătite nedatorat cât și actualizarea acesteia.
În aceste condiții, având în vedere și faptul că cererea reclamantei se întemeiază pe sentința mr. 620/2001 pronunțată de Curtea de Apel Craiova prin care a fost desființat actul administrativ fiscal emis de în privința căruia, așa cum rezultă din considerentele sentinței menționate, reclamanta a urmat procedura prealabilă, nu i se poate imputa acesteia neîndeplinirea procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea nr.554/2004 în raport cu un răspuns al pârâtelor ( nota privind compensarea obligațiilor fiscale) emis ca o consecință a urmării acestei proceduri, așa încât excepția urmează să fie respinsă.
Cât privește însă excepția prescripției dreptului la acțiune s-a constatat că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 și 3 din Decretul 167/1958, dreptul la acțiune având obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termen de trei ani, iar potrivit art. 7 alin 1 din același act normativ prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
De asemenea, din coroborarea dispoz. art. 376 și 377 Cod procedură civilă, hotărârile judecătorești definitive pronunțate într-o acțiune în realizarea dreptului sunt executorii putând fi învestite cu titlu executoriu.
În speța de față dreptul la acțiune al reclamantei, atât pentru debit cât și pentru accesorii
s-a născut la data de 05.09.2001, data pronunțării sentinței nr. 620/2001 a Curții de Apel Craiova, sentință care, fiind supusă numai recursului, este definitivă și executorie potrivit dispozițiilor procedurale indicate anterior.
Ca atare, chiar de la data de 05.09.2001 reclamanta putea uza de dreptul la acțiune pentru recuperarea sumelor solicitate în speța de față, de la această dată curgând termenul de prescripție de trei ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958, fiind fără relevanță faptul că împotriva sentinței menționate se formulase recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție atât timp cât potrivit art. 300. recursul suspendă executarea numai în cazuri anume prevăzute de lege.
Textul art. 21 din Legea nr.554/2004, în forma anterioară Legii 262/2007 potrivit cărora " hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-au admis acțiunile formulate potrivit dispozițiilor prezentei legi, constituie titluri executorii" nu derogă de la dispozițiile indicate anterior și nu suspendă executarea hotărârii definitive până la soluționarea recursului declarat împotriva acesteia, permițând numai punerea în executare a hotărârii judecătorești definitive și irevocabile fără o prealabilă învestire cu formulă executorie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului reclamanta a susținut că hotărârea este nelegală privind contenciosul administrativ deoarece a fost dată cu încălcarea prev. art. 20 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 Potrivit acestui text recursul suspendă executarea și se judecă de urgență pori iu stanța a respins acțiunea ca fiind prescrisă, considerând că dreptul la acțiune al reclamantei a început la 5.09.2001 data pronunțării sentinței nr. 620/2001 a Curții de Apel Craiova.
Recurenta reclamantă mai susține că sentința Curții de Apel Craiovaa fost recurată ÎCCJ pronunțându-se asupra recursului la 7.09.2004, astfel încât acțiunea nu poate fi prescrisă.
Pe de altă parte, recurenta arată că în materie fiscală termenul de prescripție este de 5 ani fiind prev. de art. 91 alin. 1 Cod pr.fiscală, astfel încât nici față de acest text legal acțiunea reclamantei nu putea fi respinsă ca fiind prescrisă.
Recursul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce se vor prezenta în continuare:
Prin cererea formulată reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor DGFP și D la restituirea sumelor reprezentând actualizarea sumei de 103.998.564 ROL plătită cu titlu de impozit pe venit, majorări de întârziere și penalități.
Prin sentința recurată instanța de fond a respins ca fiind prescrisă acțiunea având în vedere ă s-a formulat cererea de chemare în judecată la 10.02.2006, cu mult după împlinirea termenului de prescripție care s-a născut la 5.09.2001.
Instanța a reținut că dreptul la acțiune al reclamantei este data sentinței nr. 620/2001 a Curții de Apel Craiova, definitivă și executorie.
Hotărârea instanței de fond este nelegală pe de o parte, pentru că prin decizia nr. 1099 din 16.03.2004 pronunțată de ÎCCJ actele administrativ fiscale au fost anulate decizia fiind irevocabilă.
Pe de altă parte, în conformitate cu art. 89 alin. 1 Cod pr. fiscală obligațiile fiscale se prescriu în termen de 5 ani, astfel încât soluția instanței de fond de respingerea a acțiunii ca fiind prescrisă este nelegală.
Prin urmare, tribunalul nu a făcut o cercetare asupra fondului cu care a fost investit de către reclamantă, fiind incidente în cauză dispoz. art. 312 alin.5 Cod pr. Civilă coroborat cu dispoz. art. 304 pct. 5 Cod pr. civilă.
Față de cele expuse se va admite ca fiind întemeiat recursul reclamantei, se va casa sentința Tribunalului Dolj și se va reține cauza pentru judecarea fondului, acordând termen la 4 septembrie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței nr. 284 din 02 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele pârâte D și Administrația Finanțelor Publice
Casează sentința și reține cauza pentru judecarea fondului.
Acordă termen la data de 4.09.2008.
Se citează părțile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Iunie 2008.
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță - - | JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu - - | JUDECĂTOR 3: Teodora Bănescu - - |
Grefier, |
Red. Jud. D
Ex.3//22.09.2008
Jud. fond GDD.
C
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu, Teodora Bănescu
