Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 286/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIENr. 286/CA/2010
Ședința publică de la 23 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice A în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice S și Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței nr. 849/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă mandatarul intimatului reclamant, d-ul, lipsă fiind recurenții și intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că recursurile sunt scutite de taxa de timbru conform art. 17 din Legea 146/1997.
Se constată că intimatul a comunicat la dosar întâmpinare.
Reprezentantul intimatului arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și având în vedere că recurenții au solicitat judecarea în lipsă, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței recurate. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față
Constată că pe rolul Tribunalul Alba - secția comercială și de contencios administrativ - s-a înregistrat sub dosar nr- acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului A, Administrația Finanțelor Publice S și Administrația Fondului pentru Mediu solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 3.267 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și plata dobânzii legale, începând cu data încasării sumei și până la data restituirii efective.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în cursul anului 2008 achiziționat un autoturism marca Ford Mondeo, înmatriculat pentru prima dată în spațiul, pentru înmatricularea căruia a fost a fost obligat să plătească suma de 3.267 lei, taxă de poluare, percepută în temeiul OuG50/2008.
Reclamantul mai susține că plata taxei reprezintă o obligație legală ce derivă din OuG50/2008 și este impusă la prima înmatriculare în România a unui autoturism importat. Acest act normativ contravine dreptului obiectiv comunitar, potrivit cărora nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Totodată, reclamantul precizează că prin perceperea acestei taxe pârâta a încălcat principiul nediscriminării produselor importate, deoarece ea nu se aplică autoturismelor la reînmatricularea autovehiculelor deja înmatriculate în circulație.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 90 paragraf 1 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene, art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României și Legea nr. 554/2004.
Prin sentința administrativă nr. 849/CAF/13.10.2009 Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal - a respins excepția lipsei calității procesuale pasive aaj udețului A, excepția inadmisibilității acțiunii ridicată de B și pe fond a admis acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului A, Administrația Finanțelor Publice A și Administrația Fondului pentru Mediu, dispunând obligarea pârâtelor la restituirea taxei de poluare în cuantum de 11.774 lei și a dobânzii legale aferente.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut în esență că excepția lipsei calității sale procesuale pasive invocată de pârâta a județului este neîntemeiată, întrucât din economia dispozițiilor art. 7 din nr.OuG 50/2008, respectiv ale art.1, art. 3 alin. 1, art. 6 și art. 8, toate din nr.HG 686/2008 privind Normele Metodologice de aplicare a nr.OuG 50/2008, rezulta că stabilirea, verificarea si colectarea taxei de poluare, se realizează de către autoritatea fiscală competentă potrivit nr.OG 92/2003, respectiv administrațiile fiscale municipale si orășenești care nu au personalitate juridică, aflându-se in subordinea Direcțiilor Generale a Finanțelor Publice a județelor, (Anexa 2, pct. 3 a nr.HG 487/2005), care au personalitate juridică.
În ceea ce privește fondul cauzei s-a reținut că taxa de poluare pentru autovehicule, instituită prin art.1 alin. 1 din nr.OuG 50/2008, nu se aplică autovehiculelor produse în țară și înmatriculate aici, dar se aplică autoturismelor înmatriculate deja în celelalte state comunitare și care sunt reînmatriculate în România în urma încheierii unor acte juridice translative de proprietate, precum și autovehiculelor care sunt pentru prima dată înmatriculate în România, indiferent dacă sunt sau nu produse în țară.
Aceasta face ca produsele statelor membre să fie impuse suplimentar comparativ cu produsele interne similare, ajungându-se ca anumite produse să fie indirect protejate, fapt interzis de prevederile art. 90 alin.1 din Tratatul Uniunii Europene.
Întrucât autovehiculul menționat în cerere a făcut deja obiectul unei înmatriculări într-un stat membru al Uniunii Europene - în speță Germania, instanța a constatat că reclamanta nu avea obligația de a plăti taxa de poluare pentru înmatricularea acestui vehicul în România, chiar dacă acesta se află la prima înmatriculare, astfel că a admis acțiunea dispunând restituirea taxei.
Referitor la dobânda legală a constatat că sunt aplicabile dispozițiile art. 120 din Codul d e procedură fiscală astfel că a acordat-o de la data plății taxei și până la data restituiri efective și integrale a acesteia.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului A în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice a municipiului A I și Administrația Fondului pentru Mediu criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul său, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului A arată că hotărârea pronunțată este nelegală, întrucât deși taxa se plătește în contul Administrației Fondului pentru Mediu instanța obligă organele fiscale la plata sa. Se apreciază că organele fiscale nu au calitate procesuală în cauză tocmai din considerentul că taxa nu este gestionată de ele.
În ceea ce privește neconformitatea cu art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităților Europene se susține că aceasta ar putea exista doar în măsura în care taxa aplicată produselor importate din alt stat comunitar și cea aplicată produselor naționale similare sunt calculate pe baza unor criterii diferite, ceea ce nu este cazul în speță.
În recursul său, pârâta Administrația Fondului pentru Mediu arată că hotărârea pronunțată este nelegală întrucât nr.OuG 50/2008 este un act normativ acceptat de Comisia Europeană ca fiind perfect compatibil cu aquis-ul comunitar, ea neputând fi asimilată nici cu o taxă vamală și nici cu o restricție la import.
Se mai precizează că formula de calcul a taxei de poluare reglementată de nr.OuG 50/2008, este conformă normelor europene in domeniu si în concordanță cu jurisprudența atâta timp cât interpretarea dată art. 90 par. 1 din Tratatul de către este în sensul că acesta interzice o taxa de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări, atâta timp cat valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este făcută fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse in valoarea reziduala a unor autoturisme second hand similare, care au fost deja înmatriculate in statul membru. Or, actul normativ în discuție respectă aceste exigențe.
Recursul pârâtelor este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar.
Prin întâmpinare formulată reclamantul solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind că instanța a făcut o corectă interpretare a legislației interne și a celei comunitare incidente cauzei. Se apreciază că taxa de poluare percepută în temeiul OuG50/2008 contravine normelor comunitare.
Analizând recursul în nume propriu se constată că este fondat. Relevant sub aspectul legitimării procesuale sunt atribuțiile delegate, care circumscriu competența administrativă a autorității publice în această materie. Lipsa personalității juridice a autorității și care ar viza o altă excepție procesuală, capacitatea procesuală de folosință, nu prezintă interes in materia contenciosului administrativ, capacitatea și calitatea procesuală, deopotrivă, fiind determinate de capacitatea administrativă a instituției publice într-un domeniu determinat al autorității de stat. În procesul de impunere și colectare a taxei de poluare, acest organ fiscal nu are atribuții și, corelativ, în plan procesual nu are legitimare pasivă, așa încât acțiunea împotriva acestui pârât trebuie respinsă în consecință, fiind modificată corespunzător sentința recurată.
Taxa de poluare se calculează, se încasează și se restituie conform nr.OuG 50/2008 de către autoritatea fiscală competentă, respectiv "autoritatea fiscală teritorială în a cărei evidență este înregistrat contribuabilul ca plătitor de impozite și taxe". Acest aspect este reglementat și de art. 7 care prevede că "stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă".
În speță, calitatea de autoritate fiscală competentă o are Administrația Finanțelor Publice a municipiului A I, cea care a emis decizia de calcul a taxei și care trebuia să se pronunțe și asupra cererii de restituire.
Recursurile Administrației Fondului pentru Mediu și Administrație Finanțelor Publice A prin a județului A, după prealabila lor analiză sub toate aspectele cauzei cât și a motivelor invocate, se constată a fi nefondate pentru considerentele ce urmează:
Divergențele care fac obiectul prezentei cauzei sunt legate de pretinsa conformitate sau neconformitate a dispozițiilor nr.OuG 50/2008 cu art. 90 din Tratatul, și implicit de legala ori nelegala percepere a taxei de poluare instituită prin acest act normativ, judecătorul național având obligația de asigura efectul deplin al normelor comunitare, împotriva oricărei dispoziții contrare ale legislației naționale, chiar ulterioară, lăsând acestea neaplicate prin propria putere de decizie fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau pe calea vreunei proceduri constituționale ( hotărârea din 09.03.1978, cauza C-106/1977 - dele finanze dello Stato. ), întrucât art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii sunt obligate a le proteja.
Plecând la analiza compatibilității dreptului intern reglementator al taxei de poluare cu dreptul comunitar este de precizat că în practica Curții de APEL ALBA IULIAs -a apreciat în mod constant că dispozițiile OUG50/2009, în varianta în vigoare până la data de 15.12.2009, sunt conforme art. 90 din, considerându-se că prin impunerea tuturor autoturismelor supuse primei înmatriculări în România și determinarea taxei de poluare pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică), clasificarea din punct de vedere al poluării luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, este asigurată libera circulație a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre, protejată prin art. 90 din.
OuG nr. 50/2008 a fost modificată prin nr.OuG 218/2008 și prin nr.OuG 7/2009. Reclamantul achitând taxa de poluare la data de 03.03.2009 intră sub incidența regimului juridic al taxei de poluare, așa cum a fost modificat prin actele normative arătate.
OuG nr. 218/2008 prin expunerea de motive, reguli de interpretare oficială și obligatorii, precizează că scopul reglementării este determinat de concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care releva o scădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, de necesitatea luării de măsuri de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională, precum și de preocuparea Guvernului în asigurarea păstrării locurilor de muncă în economia românească, cu predilecție în industria constructoare de autoturisme și cea a serviciilor aferente acesteia.
Scopul declarat al acestui act normativ este concretizat prin art. III conform căruia,autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv,se excepteazăde la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008", categorii de autovehicule produse și de societățile românești de profil., pentru celelalte autovehicule taxa de poluare s-a triplat față de nivelul inițial, iar prin nr.OUG 7/2009 s-a ajustat la un nivel dublu față de nivelul inițial.
Astfel prin modificările aduse prin OuG nr. 218/2008 și nr.OuG 7/2009, taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatilor Europene, concluzie la care concură și următoarele argumente.
Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justitie Europeana a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 90 trebuie înlăturată de la aplicare.
Domeniul de aplicare a art. 90 alin. 1 cu referire la conceptul de "produse similare" urmează să fie determinat pe baza criteriului folosirii similare și comparabile a bunurilor, în speță categoria auto M1, N1, și nu pe acela al naturii identice, întrucât numai în cadrul acestor categorii există un raport de concurență.
În urma modificărilor aduse prin OuG218/2008, norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, există o discriminare între o anumită categorie de autovehicule noi exceptată de la plata taxei (N1 și M1), cu caracteristicile celor produse în România, și restul autoturismelor folosite din aceeași categorie auto achiziționate din alte state membre, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât prin reglementarea criticată alegerea consumatorului este orientată spre o anumită categorie de produse, în speță, spre cele produse în România, care așa cum s-a arătat sunt exceptate de la plata taxei de poluare, fiind declarate prin lege mai atractive din punct de vedere pecuniar.
În concluzie, Curtea consideră că soluția instanței de fond de înlăturare, spre o reală concurență și pentru respectarea art. 90 din, de la aplicare a dispozițiilor ce obligă la plata taxei de poluare pentru autovehiculele din categoria M1, N1 pe perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, constatând că dobânditorii acestora nu datorează taxa de poluare dacă sunt înmatriculate pentru prima dată în Româniape perioada arătată, și aceasta indiferent de vechime, capacitate cilindrică, normă de poluare, tip motor sau alte criterii obiective, este temeinică și legală.
Pentru toate aceste considerente, in baza art. 304 alin. 1 punctul 9.civ.Cod Penal, recursurile declarate de M și S vor fi respinse, sentința recurată cu privire la aceși pârâți urmând a fi menținută.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursurile declarate de a județului A pentru S și
Admite recursul declarat de pârâta a județului A în nume propriu împotriva sentinței civile nr. 849/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- și în consecință modifică în parte hotărârea atacată în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și respinge acțiunea formulată împotriva acestei pârâte.
Menține în rest sentința atacată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23. 02. 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact./ex.6/19 03 2010
Jud.fond.
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Marius Ionel Ionescu, Mariana
