Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 348/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 348/
Ședința publică din 30 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iustinian Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 3: Violeta
Grefier -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - - I împotriva sentinței civile nr. 161/ din 5 februarie 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr.161/CA/5.02.2008 Tribunalul Iași Comercial și Contencios administrativ a hotărât:
Admite în parte acțiunea formulată de, cu sediul în- I, în contradictoriu cu pârâții și, cu domiciliul în I,-, -ămin,. 40.
Obligă pârâții să plătească reclamantei sumele de 116,40 lei cu titlu de preț și 9,13 lei reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 13,50 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Respinge cererea de dobânzi.
În motivarea acestei sentințe a reținut instanța că între reclamantă, în calitate de prestator al serviciului public de salubritate și pârâți, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul nr. -/11.01.2007 de prestări servicii salubritate, care are ca obiect colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor menajere, completat prin actele adiționale anexă.
Din lista de plată depusă la dosar și facturile anexate rezultă că pârâtul nu a achitat facturile emise pentru perioada 07.2006 - 04.2007, acumulându-se un debit restant de 116,40 lei, pentru zilele de întârziere calculându-se suma de 34,36 lei de către reclamantă, cu titlu de penalități de întârziere.
În consecință, instanța urmează a obliga pârâții la plata debitului de mai sus, răspunderea contractuală în privința sumei fiind dovedită doar pentru preț și penalități.
Nu este dovedită cererea de dobânzi în sumă de 6,64 lei deoarece în contractul încheiat nu se prevede ce debit au preluat și care ar fi trebuit achitat conform clauzei de la art. 4 pct. 8, situație în care dobânda pretinsă va fi respinsă.
În drept, instanța reține aplicabilitatea dispozițiilor art. 969 și 970 din codul civil, referitoare la principiul forței obligatorii a contractelor între părți și executării prestațiilor la care acestea s-au obligat și art. 6 pct. 4 din contractul părților, referitoare la modalitatea și cuantumul procentual al penalităților calculate în caz de neplată sau plată cu întârziere. De asemenea, instanța are în vedere și faptul că reclamanta a îndeplinit procedura de conciliere prevăzută de dispozițiile art. 7201din Codul d e procedură civilă, la care pârâta nu a înțeles să dea curs.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs - -, criticând-o sub aspectul neacordării dobânzilor în cuantum de 6,64 lei.
Arată recurenta că, în condițiile în care anterior lunii ianuarie 2007 între ea și pârâții-intimați nu a existat un contract în formă scrisă, aceștia s-au obligat, conform art.4 p. 8 din contractul -/11.01.2007 "să preia și să achite debitul înregistrat în evidența contabilă la data încheierii contractului". Sumele preluate au fost recunoscute de către pârâți, dat fiind că aceștia au mai efectuat plăți parțiale, iar conform primei facturi cu nr.-/31.01.2007 emisă în baza contractului, ei au preluat debitul restant, astfel încât în mod greșit a apreciat instanța că nu rezultă cuantumul sumei preluată în baza art.4 p. 8 din contract.
Mai mult, arată recurenta că a fost admisă integral suma solicitată de către ea, deși aceasta include și suma preluată la data încheierii contractului.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul este fondat.
Între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii de salubritate nr.-/11.01.2007, iar întrucât pârâții beneficiari nu și-au achitat obligațiile contractuale privind plata prețului, s-a acumulat debitul de 116,40 lei reprezentând contravaloarea facturilor de salubritate emise în perioada iulie 2006 - aprilie 2007.
Pârâții beneficiari ai serviciilor prestate de către reclamanta-recurentă nu au contestat faptul că aceasta din urmă a prestat servicii de salubritate și înainte de încheierea contractului, iar instanța de fond, reținând aceleași aspecte de fapt, i-a obligat la plata și a facturilor anterioare anului 2007.
Potrivit dispozițiilor art.25 din Legea 326/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală "persoanele fizice și juridice beneficiare ale serviciilor de gospodărie comunală [] sunt obligate să achite contravaloarea facturilor reprezentând serviciile prestate [] în termen de 30 de zile de la data emiterii facturii", iar în alin.2 al aceluiași text de lege se prevede obligația de plată și a majorărilor de întârziere egale cu cele utilizate pentru plata obligațiilor față de bugetul de stat.
Conform art.36 al.1 din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități "raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii de utilități publice sunt raporturi de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat". Dreptul comun în materie îl reprezintă art.1082 cod civil și respectiv art.43 Cod comercial, având în vedere că reclamanta este o societate comercială, articol ce stipulează că "datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua în care devin exigibile". Acest text se coroborează cu art.5 al.2 din OG9/2000 conform căruia "dobânda trebuie să fie stabilită prin act scris. În lipsa acestuia datorează numai dobânda legală".
Astfel fiind, reclamanta-recurentă, în calitate de societate comercială prestatoare a unor servicii către intimați, inclusiv anterior încheierii contractului, este în drept să solicite plata dobânzii legale aferentă sumei înregistrată ca debit până la data de 11.01.2007, conform OG9/2000.
Pe de altă parte, în contractul încheiat la 11.01.2007 se precizează clar că suma preluată de către debitorii și în momentul încheierii contractului este cea înregistrată în evidența contabilă a unității, iar sumele preluate au fost recunoscute inclusiv prin efectuarea de plăți parțial.
Raportat la aspectele reținute, în temeiul dispozițiilor art.304 p. 9 Cod procedură civilă raportat la art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată, admițând acțiunea și în privința capătului de cerere privind plata dobânzii legale.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Conform art.274 Cod procedură civilă pârâții-intimați vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - - împotriva sentinței civile nr.161/CA/05.02.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte.
În fond, admite acțiunea formulată de reclamanta - - împotriva pârâților și în ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâților la plata dobânzii legale.
Obligă pe pârâții și să plătească reclamantei - - suma de 6,64 lei, cu titlu de dobândă legală și suma de 6,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red./24.VII.2008
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
24.VII.2008.-
2 ex.-
Președinte:Iustinian Obreja ManolacheJudecători:Iustinian Obreja Manolache, Leocadia Roșculeț, Violeta
