Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 718/2009. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-

Dosar nr- Decizia nr. 718/2009

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009

PREȘEDINTE: Morina Napa judecător

- - - - judecător

- --- - judecător

- - grefier

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr. 150 din 29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, cât și la cea de-a doua strigare a cauzei au lipsit părțile.

Procedura a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:

Instanța constată că în cauză a formulat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B, recurs care a fost declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru în temeiul dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997.

Având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza rămâne în pronunțare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 150 din 29.01.2009Tribunalul Bacăua admis acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâta ANAF- Direcția Generală a Finanțelor Publice și în consecință: a dispus anularea adresei nr. 34923/21.03.2008 și a obligat pârâta să restituie reclamantului taxa auto de primă înmatriculare în sumă de 3484 lei cu dobânda legală; a respins excepțiile invocate de pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Reclamantul a achitat suma de 3484 lei reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și a solicitat B restituirea acestei taxe, dar aceasta a respins cererea motivat de faptul că este corect și legal datorată, conform HG nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, taxa specială aplicându-se atât pentru autoturismele noi, cât și pentru cele rulate.

Sunt aplicabile dispozițiile art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României, precum și cele ale art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene.

În dreptul intern, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006 - art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal - sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1.01.2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.) cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice etc.

Având în vedere dispozițiile legale menționate, precum și susținerile părților, se constată că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare (Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană).

Ca urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, instanța constată că dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal, sunt reglementări contrare și că deci nu pot fi menținute în continuare ca fiind aplicabile în speța de față. A interpreta altfel, ar însemna că reclamanta nu ar putea contesta încălcarea dreptului comunitar prin reglementarea și perceperea în acest mod a taxei speciale pentru autoturisme, fapt ce ar echivala cu negarea dreptului său de a avea acces liber la justiție, contrar dispozițiilor art. 21 alin.1 din Constituția României

În baza art. 1084 raportat la art. 1082 cod civil se impune obligarea pârâtei la plata folosului nerealizat constând în dobânda legală de la data plății efective.

În termen legal împotriva hotărârii tribunalului, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Baf ormulat prezentulrecursîn motivarea căruia a arătat următoarele:

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, ordonanța intrând în vigoare la data de 1.07.2008. În baza acestui act normativ a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 686/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a ordonanței. La art. 11 din ordonanță se instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare. Procedura de restituire este reglementată la capitolul VI, art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2008, diferența în discuție calculându-se conform art. 3 din aceeași hotărâre. Prin urmare, în sarcina reclamantei subzistă obligația de achitare parțială a taxei auto conform art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008.

În nr. 5899/26.06.2008 transmisă de Reprezentanța Permanentă a României la se arată că expertul a menționat că prevederile proiectului de norme metodologice privind taxa de poluare pentru autovehicule, transmis Comisiei la data de 25.06.2008 sunt conforme cu criteriile europene.

Dobânda legală este aferentă doar sumei restituite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, pentru diferența de plată neexistând nici un temei legal.

Recursul nu este fondat.

Aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 nu poate fi făcută litigiului de față fără a se încălca principiul constituțional al neretroactivității legii; noul act normativ nu se poate aplica unei situații juridice născute anterior. Reclamantului, care a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule la data de 15.02.2008, nu i se poate imputa diferența dintre această taxă și taxa de poluare instituită printr-o ordonanță adoptată în iulie 2008.

Pe de altă parte, sunt de reținut dispozițiile art. 4 din Codul fiscal potrivit cărora orice modificare și completare a Codului se face numai prin lege, iar intrarea în vigoare a acestor modificări și completări se face cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege. Prin urmare, modificările aduse Codului fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 nu pot intra în vigoare înainte de 1.01.2009.

În prezenta cauză, este irelevant conținutul nr. 5899/26.06.2008 întrucât taxa a cărei restituire face obiectul judecății a fost percepută în temeiul dispozițiilor existente în Codul fiscal anterior aceste infograme.

În ceea ce privește plata dobânzii legale se constată că pârâta a fost obligată la restituirea sumei reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule cu dobânda legală aferentă, fără a stabili (prin dispozitivul hotărârii) cum se calculează nivelul acestei dobânzi. În materie fiscală, existând reglementări specifice - art. 124 din Codul d e procedură fiscală - nu sunt aplicabile dispozițiile Codului civil /reținute în considerentele hotărârii) ori ale Ordonanței Guvernului nr. 9/2000. Instanța de fond nu a stabilit ea însăși cuantumul dobânzii și nici data de la care se calculează, astfel încât recurenta va putea proceda conform art. 124 din Codul d e procedură fiscală, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art. 70 și a datei la care reclamanta a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare.

Întrucât pârâta a fost obligată la restituirea integrală a taxei specială pentru autoturisme și autovehicule - și nu doar a diferenței dintre această taxă și cea stabilită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 - dobânda se datorează pentru întreaga sumă.

Față de cele ce preced, curtea de apel constată că nu există motive de modificare ori de casare a hotărârii recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ declarat de recurenta-pârâtă.F - Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în B,--3, județul B, împotriva sentinței civile nr. 150 din 29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în B, str. -,. 122,. B,. 20, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.09.2009.

PREȘEDINTE: Morina Napa

JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 3: Gabriela Mona

Grefier,

Red.

Red.

4 ex. 06 oct.2009

Președinte:Morina Napa
Judecători:Morina Napa, Vera Stănișor, Gabriela Mona

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 718/2009. Curtea de Apel Bacau