Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 963/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- DECIZIE Nr. 963/2009
Ședința publică de la data de 30 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasilică Pintea
JUDECĂTOR 2: Loredana Albescu
JUDECĂTOR 3: Maria Violeta
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului, formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr.125 din 22.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Văzând că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea recursului în lipsă conform dispozițiilor art.242 pct.2 Cod procedură civilă, instanța păstrează cauza în pronunțare pe excepția tardivității recursului.
-deliberând-
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Bacău reclamantul cheamă în judecată pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună restituirea sumei de 567 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare, actualizată cu rata dobânzii legale calculate până la data plății, anularea adresei nr. 33223/26.02.2008 cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că a achiziționat un autoturism marca PEUGEOT 207 iar pentru a putea înmatricula mașina a fost obligat să plătească suma de 567 lei conform art. 2142Cod Fiscal, taxa impusă prin HG nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 cu referire la art. 2141- 2142Cod Fiscal. Că taxa de primă înmatriculare, este o taxă nelegală, care vine în contradicție cu normele europene aplicabile în materie, respectiv art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene prevederi ce limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, acesta fiind stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară ceea ce reprezintă un regim fiscal discriminatoriu, pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe.
Pârâta a depus întâmpinare invocând excepția inadmisibilității acțiunii, a prematurității acesteia și excepția lipsei calității procesuale pasive. Pe fondul cauzei a solicitat admiterea restituirii în parte a taxei pentru autoturisme.
Prin sentința 125/22.01.2009 s-a admis acțiunea s-a anulat adresei nr. 33223/26.02.2008 emisă de pârâtă și a fost obligată pârâta să restituie reclamantului taxa specială pentru autovehicule în cuantum de 567 lei cu dobânda legală.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut faptul că dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 4 al aceluiași articol menționează că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat, că din analiza dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, rezultă că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Reține că în dreptul intern, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1.01.2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.) cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice etc. taxa specială ce plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi, cât și pentru cele rulate, aduse din import din statele comunitare, ori din alte state.
Având în vedere dispozițiile legale menționate instanța a constat că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național și, urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, a constatat că dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal, sunt reglementări contrare și că deci nu pot fi menținute în continuare ca fiind aplicabile în speța de față.
Cu privire la dobândă instanța a avut în vedere dispozițiile art. 1084 raportat la art. 1082 cod civil obligând pârâta să achite folosul nerealizat constând în dobânda legală de la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice B care arată că după intrarea în vigoare a OUG50/2008 taxa specială plătită în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 se restituie dacă este mai mare decât taxa de poluare în limita diferenței dintre acestea și cu procedura prevăzută prin HG686/2008.
Susține că la data solicitării restituirii taxei speciale de către reclamant nu era în vigoare HG 686/2008 și că prin 589/26 iunie 2008 expertul G a menționat că proiectul de norme metodologice privind taxa de poluare sunt conform cu criteriile europene.
Mai arată recurenta că în cuprinsul hotărârii nu specifică cuantumul dobânzii și nici perioada pentru care se calculează iar dispozițiile art. 117 și 124 din Codul d e procedură fiscală nu sunt incidente în cauză.
La termenul din 11 septembrie 2008 s-a pus în discuția părților excepția tardivității recursului.
Excepția este fondată.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea 554/2004, hotărârile pronunțate de instanța de fond poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Așa cum rezultă din dosarul cauzei sentința recurată a fost comunicată la data de 14 aprilie 2009 iar recursul a fost promovat la 14 mai 2009.
Potrivit art. 20 al. l din Legea 554/2004 coroborat cu art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă, termenul de declarare a recursului pentru recurent s-a împlinit în data de 30 aprilie 2009 formularea recursului în data de 14 mai 2009 fiind peste termenul legal.
Având în vedere dispozițiile art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă instanța va admite excepția și va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Admite excepția tardivității recursului și respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B împotriva sentinței civile nr.125 din 22.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant - avocat Cabinet avocat - B,-,. 8,. 2,. 3, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Red.
Tehnored. 4 ex.
16 nov. 2009
Președinte:Vasilică PinteaJudecători:Vasilică Pintea, Loredana Albescu, Maria Violeta
