Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 163/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 163/2009
Ședința publică din 14 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII având ca obiect anularea Hotărârii nr. 5378/12.12.2008, emisă de pârâtă.
La apelul nominal se prezintă reclamantul și martorii G și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care, reclamantul depune la dosar decizia emisă de pârâtă pe numele surorii sale. Declară că nu are de formulat alte cereri prealabile audierii martorilor și nici excepții de invocat.
Se procedează la audierea martorilor încuviințați la termenul precedent, G și, mărturia acestora fiind consemnată și inserată la dosar la filele 45 și 46.
Curtea în urma deliberării apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, constată pricina în stare de judecată, închide etapa probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii în fond.
Reclamantul solicită admiterea contestației, anularea hotărârii nr. 5378/12.12.2008 emisă de pârâtă, recunoașterea calității de persoană strămutată și obligarea Comisiei să emită o nouă hotărâre pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
CURTEA:
Asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată:
Prin cererea înregistrată în data de 07.01.2009, reclamantul a solicitat instanței anularea hotărârii nr. 5.378 din data de 12.12.2008 emisă de către pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu consecința recunoașterii în favoarea reclamantului a drepturilor prevăzute de art. 2 lit. c din Legea nr. 189/2000, pentru aprobarea nr.OG 105/1999 și art. 2 din nr.HG 287/2008, pentru modificarea și completarea Normelor pentru aplicarea nr.OG 105/1999 aprobată prin nr.HG 127/2002, întrucât are calitatea de refugiat.
Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că datorită conflictelor de frontieră din vara anului 1944, populația localității, care se afla pe teritoriul românesc, lângă linia de graniță cu teritoriul ocupat de Statul Ungar ca urmare a de la Viena, a fost nevoită să se refugieze în alte localități din, pentru a-și proteja viața.
În aceste condiții, mai relevă reclamantul, în perioada 01.08. - 30.10.1944, copil fiind, împreună cu părinții și frații au fost nevoiți să se refugieze din loc. în loc. Dealul, com., jud. C, unde au stat până la eliberarea teritoriului de graniță.
În argumentarea calității de refugiat, reclamantul a depus adresa Primăriei com. și declarațiile a 2 martori autentificate de notar public.
Pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, ( 13) prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală, arătând în susținerea poziției sale procesuale că din actele depuse de reclamant nu reiese că ar fi fost persecutat de către regimurile instaurate în România din motive etnice în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945.
Mai mult, relevă pârâta, declarațiile martorilor sunt insuficiente în dovedirea calității de refugiat a reclamantului, deoarece s-a constatat existența a mai mult declarații false și neverosimile, astfel că s-a considerat necesar prezentarea unor probe suplimentare care să ateste calitatea de refugiat.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.10.2008, sub nr. 416, reclamantul a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.
Prin hotărârea nr. 5.378 din data de 12.12.2008, pârâta a respins cererea reclamantului motivat de faptul că acesta nu a fost persecutat etnic în sensul dispozițiilor Legii nr. 189/2000. (2)
Exprimarea poziției procesuale a pârâtei, precum și motivul eliberării actului administrativ atacat, s-au realizat în considerarea declarațiilor autentice ale martorilor G și ( 22, 23).
Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Totodată, în titlul nr.OG 105/1999, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 189/2000, se menționează că acest act normativ are în vedere acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6.09.1940 până la 6.03.1945 din motive etnice. Se poate aprecia deci că legiuitorul a avut în vedere întreg teritoriul României sub aspect geografic, în care au intrat, în egală măsură, atât teritoriile cedate temporar cât și cele păstrate în continuare de către Statul Român. În același context, trebuie privit și termenul de "regimuri instaurate" întrucât, în egală măsură, el privește regimurile instaurate în teritoriile cedate cât și în cele păstrate în continuare sub administrarea Statului Român.
Prin încheierea din 24.03.2009, Curtea a dispus în temeiul art. 129 alin. 5.pr.civ. audierea celor doi martori sub prestare de jurământ, în vederea clarificării aspectelor concrete și împrejurărilor menționate în declarațiile date în fața notarului.
La termenul din data de 14.04.2009, sub prestare de jurământ, s-a procedat la audierea martorilor G și care prin declarațiile date în fața instanței, confirmă calitatea de refugiați a familiei reclamantului, refugiul fiind determinat de teama persecuțiilor etnice ce s-au exercitat asupra lor, ca urmare a cedării de Nord autorităților ungare. Astfel, martorii au relatat că i-au cunoscut personal pe membrii familiei reclamantului și știu că aceștia împreună cu reclamantul s-au refugiat motivat de teama persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu, în localitatea Dealul, în anul 1944, reîntoarcerea având loc după terminarea războiului, în octombrie 1944.
Curtea, în analiza probei testimoniale administrate, constată că declarațiile martorilor sunt utile, pertinente si concludente, confirmând susținerile reclamantului.
De asemenea, proba testimonială este concludentă în cauză, martorii arătând instanței detalii ale refugiului reclamantului și familiei sale, relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost implicați personal.
Mai mult, Curtea a avut în vedere și împrejurarea că probele testimoniale provin partial de la persoane care la rândul lor sunt beneficiare ale prevederilor Legii nr. 189/2000, fiindu-le recunoscută calitatea de refugiat prin hotărâri similare ale pârâtei, iar această împrejurare a fost apreciată ca fiind suficientă în susținerea și dovedirea persecuțiilor etnice ale persoanelor pretins refugiate (decizia nr. 4050 respectiv nr. 4049 din 24 octombrie 2007 ). Astfel, martora a obtinut hotărârea nr. 2708/16.09.2002 ( 16) prin care a obtinut statut de refugiat si drepturile corelative.
Drept urmare, având în vedere întreaga stare de fapt, Curtea va aprecia acțiunea reclamantului ca fiind fondată, astfel că în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va dispune anularea hotărârii nr. 5.378 din data de 12.12.2008 emisă de pârâtă și o va obliga să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat pentru perioada 01.08.1944 - 30.10.1944 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 noiembrie 2008.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta are in vedere faptul ca potrivit art. 5 din Normele pentru Aplicarea Prevederilor OG105/1999, asa cum au fost modificate prin HG287/2008,in cazul aprobării cererilor, indemnizațiile lunare se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii acestora, iar în cazul concret dedus judecății cererea a fost introdusa la data de 13.08.2008.
Pentru identitate de ratiune, acelasi termen trebuie respectat si in situatia in care drepturile sunt dobandite în urma admiterii plângerii de către instanta judecătorească legal investita si anulării cererii Casei Judetene de Pensii care refuza initial acordarea drepturilor.
In baza art. 274 alin. 1 Cpc, cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecata va fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece până la data pronunțării prezentei sentinte, reclamantul nu a făcut dovada avansarii vreunei sume de bani cu acest titlu. Ulterior pronuntarii, reclamantul a depus la data de 21.04.2009 un bon fiscal, proba ce nu a putut fi analizată ulterior desesizarii instantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, domiciliat în Z,- -.1,. A,. 23, jud. S împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu sediul în Z, B- -, nr. 82, jud. S și, în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 5.378/12.12.2008 emisă de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 01.08.1944 - 30.10.1944 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 01 noiembrie 2008.
Respinge cererea de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - - -
Red.Dact./4 ex./.
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei
