Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 440/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 440/2008
Ședința publică de la 22 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta personal, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezenta acțiune este scutită de la plata taxelor de timbru, părțile solicitând totodată judecarea cauzei în lipsă, în condițiile art. 242. Pr. Civ.
La data de 21.05.2008 s-a depus la dosar, de către pârâtă întâmpinare, însoțită de documentația care a stat la baza emiterii Hotărârii cu nr. 22517/30.01.2008.
Întrebată fiind, reclamanta arată că a formulat cerere pentru a beneficia de prevederile Legii 189/2000, în calitate de soție supraviețuitoare, datorită faptului că soțul său nu a fost în măsură să facă el însuși aceste demersuri, neavând cunoștință de acest aspect, precum și datorită faptului că starea de sănătate nu i-ar fi permis să demareze asemenea acțiuni.
Curtea aduce la cunoștința reclamantei de poziția procesuală a pârâtei, comunicându-i totodată un exemplar de pe întâmpinare cu anexe.
Reclamanta solicită în probațiune încuviințarea administrării probei testimoniale față de martorul Hanca, prezent la acest termen, precizând că acesta este beneficiar al prevederilor Legii 189/2000, arătând că celălalt martor, nu s-a putut prezenta din motive de ordin medical.
Curtea, verificând actele și lucrările de la dosar, precum și susținerile părților cu privire la martorul, apreciază că administrarea probațiunii testimoniale față de martorul Hanca este suficientă pentru susținerea tezei probatorii referitoare la faptul că soțul acesteia a fost nevoit în copilărie să părăsească localitatea de domiciliu, sens în care admite cererea în probațiune formulată de reclamantă și procedează la audierea martorului Hanca, declarația acestuia aflânduse la dosar, la filele 22-23.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
CURTEA:
Asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ constată:
Prin acțiunea înregistrată la data de 14.04.2008, reclamanta a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii nr. 22.517 din data de 30 ianuarie 2008 emisă de pârâtă și recunoașterea calității de refugiat a soțului său, în prezent decedat, cu consecința obligării pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 189/2000 în favoarea sa și stabilirea statutului de urmaș de refugiat.
Reclamanta a mai arătat că soțul său a fost refugiat în perioada martie 1941 - septembrie 1945, dar martorul Hanca dintr-o eroare a menționat greșit perioada de refugiu a soțul său.
Pârâta, Casa Județeană de Pensii C ( 7), prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii, arătând în susținerea poziției sale procesuale că reclamanta nu a dovedit prin înscrisuri oficiale persecuțiile suferite, iar declarațiile martorilor sunt neverosimile, existând neconcordanțe în privința perioadei de refugiu.
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10 decembrie 2007 sub nr. 61.039, reclamanta a solicitat pârâtei stabilirea drepturilor prev. de Legea nr. 189/2000, în calitate de soție supraviețuitoare a numitului, decedat la data de 30 ianuarie 2006, depunând în probațiune acte de stare civilă precum și declarațiile martorilor Hanca și -, autentificate la notarul public. ( 18, 19).
Prin hotărârea nr. 22.517 din data de 30.01.2008, pârâta respinge cererea reclamantei apreciind că datele sunt contradictorii în dovedirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000 ( 2).
Exprimarea poziției procesuale a pârâtei precum și motivul eliberării actului administrativ atacat s-au realizat în considerarea declarațiilor autentice ale martorilor menționați.
Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
În vederea administrării nemijlocite a probei cu martori, la termenul de azi, sub prestare de jurământ, Curtea a procedat la audierea martorului Hanca, în vederea clarificării aspectelor concrete și împrejurărilor menționate în declarația dată în fața notarului. Astfel, prin declarația dată în fața instanței, martorul a confirmat calitatea de refugiați a familiei soțului reclamantei, refugiul fiind determinat de teama persecuțiilor etnice ce s-au exercitat asupra lor ca urmare a cedării de Nord autorităților ungare, relatând că l-a cunoscut personal pe soțul reclamantei și știe că acesta împreună cu familia sa s-au refugiat datorită persecuțiilor etnice exercitate de autoritățile maghiare asupra locuitorilor români din comuna Copru, localitatea de domiciliu a familiei soțului reclamantei, aceștia fiind nevoiți să se refugieze în, localitate aflată sub administrația autorităților române, reîntoarcerea din refugiu având loc după terminarea războiului.
Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarația martorului este pertinentă, confirmând susținerile reclamantei.
De asemenea, proba testimonială este concludentă în cauză, martorul arătând instanței detalii ale refugiului soțului reclamantei și a familiei acestuia, relatând fapte pe care le-a cunoscut direct și în care a fost implicat personal.
Totodată, prin hotărârea nr. 12.471 din 05.11.2003, pârâta a recunoscut martorului Hanca calitatea de refugiat. ( 17).
În privința martorului, reclamanta a relatat că acesta nu s-a putut prezenta în instanță din motive medicale.
Având în vedere probele existente la dosar, respectiv actele depuse de reclamantă și declarația testimonială, Curtea apreciază că acestea atestă cu caracter unitar că reclamanta se încadrează în cazurile prev. de art. 3 din Legea nr. 189/2000, fiind soție supraviețuitoare a celui refugiat.
Drept urmare, în temeiul art. 18 din Legea nr. 544/2004, instanța va dispune anularea hotărârii nr. 22.517 din 30 ianuarie 2008 emisă de pârâtă și o va obliga pe aceasta să-i recunoască reclamantei calitatea de soție supraviețuitoare a celui refugiat pentru perioada 15.03.1941 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 ianuarie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamanta domiciliată în comuna, sat, nr. 63, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. -, nr. 2, jud. C și, în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 22.517/30.01.2008 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de soție supraviețuitoare a celui refugiat în perioada 15.03.1941 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 ianuarie 2008.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G
Red.Gh.
Dact./4 ex./28.05.2008.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu