Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 605/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 605/2008
Ședința publică de la 17 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat din cadrul Baroului C, cu delegație de reprezentare la dosar, în reprezentarea intereselor reclamantei, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de la plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 15.09.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare și documentația care a stat la baza emiterii hotărârii contestate.
Curtea comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta reclamantei.
Reprezentanta reclamantei invederează instanței că renunță la cererea în probațiune cu privire la audierea martorilor și, arătând că acestora li s-a recunoscut calitatea de refugiați prin hotărâri emise de către pârâtă și că acești martori au fost refugiați în aceeași localitate cu reclamanta, așa cum reiese și din declarațiile notariale date de către aceștia și care se regăsesc la dosarul cauzei. Totodată invederează faptul că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Curtea, față de susținerile reprezentantei reclamantei, precum și față de faptul că au fost depuse actele care au stat la baza emiterii hotărârii contestate, apreciază că sunt suficiente probe la dosar pentru justa soluționare a cauzei și declară închise dezbaterile acordând cuvântul pe fond reprezentantei reclamantei.
Reprezentanta reclamantei solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 28.07.2008 sub nr-, reclamanta, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, a solicitat instanței anularea hotărârii nr. 22.880 emisă la data de 21.04.2008 de pârâtă, obligarea acesteia din urmă la recunoașterea calității de refugiat pentru perioada dovedită și acordarea drepturilor prev. de Legea nr. 189/2000.
În motivare, reclamanta susține că împreună cu familia, în cursul lunii mai 1944 fost refugiată din motive etnice din localitatea de domiciliu, la
Răspunzând celor invocate, pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea fundamentat pe aceea că cele relevate prin declarațiile martorilor au fost analizate cu rezerve întrucât aceștia s-au refugiat în alte perioade și în alte localități, au dat declarații în favoarea mai multor persoane cu situații diferite.
Analizând cele susținute de părți, Curtea reține următoarele:
Prin hotărârea nr. 22.880 emisă la data de 21.04.2008 de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000, a fost respinsă cererea formulată de reclamanta, reținându-se că actele depuse conțin date contradictorii în dovedirea calității de refugiat.
Potrivit prev. art. 1 din nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 1940 până la 6 martie 1945 suferit persecuții, aflându-se în una din cele șase situații expres prevăzute de lege: a fost strămutat.
Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile legii este necesar a se face dovada refugierii - proprii sau a părinților în cazul copiilor - refugiere materializată în varianta părăsirii domiciliului și dovada faptului că această părăsire este rezultatul persecuțiilor exercitate în perioada menționată.
Aceste condiții sunt dovedite prin declarațiile martorilor date în fața notarului. Astfel, martorul - beneficiar al dispozițiilor legii arătate - relevă că reclamanta împreună cu părinții, din cauza persecuțiilor etnice au fost nevoiți ca în luna mai 1944 să se refugieze din comuna Ciucea, în localitatea T, până în martie 1945, aceste aspecte fiind cunoscute întrucât a fost refugiat în aceeași localitate. Tot astfel, și martorul arată că reclamanta împreună cu familia a fost refugiată în perioada arătată.
Se poate așadar constata din acte că reclamanta împreună cu părinții s-a refugiat din localitatea de domiciliu într-o altă localitate, urmare a persecuției, că a avut de suferit alături de părinți consecințele refugierii, context în care ipoteza normei legale instituite de art. 1 din Legea nr. 189/2000 este întemeiată.
Desigur, se susține că cele relatate de martori nu pot fi reținute în lipsa unei confirmări prin acte oficiale. Atare susțineri nu pot fi primite întrucât, în contextul dispozițiilor legii evocate mai sus și a normelor de aplicare, dovada se poate face prin orice mijloace de probă, inclusiv declarații de martori. Ori, martorii audiați de instanță relevă situația refugierii masive a populației ce a inclus între aceștia și familia reclamantei.
Ca atare, față de cele rezultate din acte, susținerile pârâtei sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.
Neîntemeiate sunt și celelalte susțineri ale pârâtei întrucât din declarații nu rezultă contradicții, aspectele refugierii fiind cunoscute dat fiind că s-au refugiat în aceeași localitate, iar faptul că martorii au fost refugiați la o altă dată, nu înseamnă că nu s-au cunoscut în refugiu.
Prin urmare, reținând că raportat la cele rezultate din acte susținerile reclamantei sunt întemeiate, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite acțiunea, va anula hotărârea pârâtei și, pe cale de consecință, va dispune obligarea la recunoașterea calității de refugiat și la acordarea drepturilor pentru perioada dovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în comuna Ciucea, nr. 494, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C-N, str. -, nr. 2, jud. C și în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 22.880/21.04.2008 emisă de către pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15.05.1944 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/200, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 01 mai 2008.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 2008.
JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact./4 ex./22.09.2008.
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș
