Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 154/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.--
DECIZIA NR. 154/CA/2010 -
Ședința publică din 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Tătar Ioana JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu
- - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B cu sediul în O,- județul B în contradictoriu cu intimații cu domiciliul în O,-.1 șiCONSILIUL JUDEȚEANcu sediul în O, Parcul nr.5 județul B,împotriva deciziei nr.588/ din 12 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL ORADEAîn dosarul nr-, având ca obiectrefuz acordare drepturi protecție socială.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă contestatoarea prin consilier juridic în baza delegației nr.21.907/14.11.2009, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că prezenta contestație în anulare este scutită de plata taxelor judiciare de timbru precum și faptul că intimatul a depus întâmpinare, după care:
Instanța comunică un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar de intimat cu reprezentanta contestatoarei.
Reprezentanta contestatoarei nu are alte cereri, excepții sau chestiuni prealabile de invocat.
Nefiind alte cereri, excepții și chestiuni prealabile de formulat, instanța acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentanta contestatoarei, solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată, a se dispune anularea deciziei atacate și reluarea judecății de la cel mai vechi act de procedură, susținând în continuare motivele contestației întemeiată pe dispozițiile art.318 cod procedură civilă respectiv omisiunea instanței de recurs de a analiza toate motivele de casare, sens în care s-a exprimat prin opinia separată un membru al completului de judecată, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DEAPEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin decizia nr. 588 din 12 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, au fost respinse recursurile declarate de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN B și DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B împotriva sentinței nr.538/1.07.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor care a fost menținută în totul.
Împotriva deciziei formulat contestație în anulare contestatoarea DGASPC B, solicitând instanței admiterea contestației, anularea deciziei atacate și reluarea judecării de la cel mai vechi act de procedură efectuat în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate.
În dezvoltarea motivelor contestației în anulare se învederează instanței că motivele contestației sunt cele prevăzute la art.318 cod procedură civilă constând în omisiunea de a analiza din greșeală toate motivele de casare invocate în recurs. Astfel, sub un prim aspect se arată că, fără a avea competență materială și fără a fi investită cu o asemenea cerere se face o veritabilă critică a legalității emiterii deciziei de încadrare în grad de handicap nr.5575/1.07.2008 și a soluționării contestației, analizând necesitatea și oportunitatea emiterii deciziei și a documentației depuse și care ar fi existat la data efectuării analizei și emiterii primului certificat. Dacă intimatul a fost nemulțumit de decizia de încadrare, atunci trebuia să o atace în condițiile art.10 din Legea 554/2004 și art.13 din Ordonanța 14/2003 la Curtea de Apel, instanță competentă pentru verificarea legalității deciziei, soluția instanței de admitere a cererii reclamantului s-a bazat pe această analiză a legalității emiterii deciziei comisiei superioare, substituindu-se Curții de APEL ORADEA. Instanța de recurs nu a luat în discuție și nu a analizat posibilitatea ca instanța de fond să fi pronunțat o hotărâre cu încălcarea competenței materiale.
Sub un al doilea aspect contestatoarea arată că, instanța nu a analizat încălcarea condițiilor legale pentru acordarea prestațiilor sociale așa cum sunt prevăzute la art. 57 al.1 din Legea 448/2006 republicată, invocate în recurs. Potrivit art.57 al.1 din Legea 448/2006 dreptul la asistență socială sub formă de prestații sociale se acordă la cerere sau din oficiu pe baza actelor doveditoare în condițiile prevăzute de lege, respectiv cele prev. la art. 85 al.1 din lege și art. 35 al.1 din 268/2007.
Instanța de recurs a analizat recursul doar prin prisma motivelor prevăzute la art.57 al.4 din legea 448/2006, fără a analiza condițiile prevăzute la art.57 al.1 din lege și art.35 din 268/2007 care se coroborează cu cele prevăzute la art.57 al.4 din lege. Arată că nu se poate considera că acordarea prestațiilor sociale sunt condiționate doar de depunerea cererii ci în primul rând de obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap și perioada lui de valabilitate cum a considerat unul din membrii completului în opinia separată.
Sub un al treilea aspect, arată că, prin stabilirea de către instanță a drepturilor reclamantului începând cu luna mai 2008, s-a extins perioada de valabilitate a deciziei de încadrare în grad de handicap existând concomitent două decizii care stabilesc valabilitatea încadrării în grad de handicap, respectiv decizia dată de instanța de recurs și decizia 5575/2008 care nu a fost anulată.
Intimatul prin întâmpinarea depusă la filele 10-13 solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă și nefondată și menținerea deciziei atacate. Arată că, se reiau în contestație aceleași critici din recurs cu privire la sentința pronunțată de prima instanță, pe calea contestației în anulare neputându-se reforma hotărârea atacată pentru greșeli de fond ci doar pentru remedierea unor greșeli materiale. Contestația este nefondată deoarece instanța de fond nu a analizat legalitatea deciziei de încadrare în grad de handicap ci a verificat legalitatea refuzului de acordare a dreptului începând cu data primei examinări. În paragraful 2 de pe ultima pagină a deciziei atacate instanța de recurs a motivat de ce tribunalul este competent, iar contestatoarea face confuzie între motive și argumente. Argumentele oricât de larg ar fi dezvoltate ele sunt întotdeauna subsumate motivului de recurs pe care se sprijină. Condițiile procedurale privind motivarea hotărârii sunt îndeplinite chiar dacă nu s-a răspuns expres fiecărui argument invocat fiind suficient ca din întregul hotărârii să rezult4 că s-a răspuns tuturor argumentelor în mod implicit prin raționamente logice.
Instanța analizând contestația în anulare formulată prin prisma motivelor invocate, reține că este nefondată urmând ca în baza prev. art.318, 320 cod procedură civilă să dispună respingerea ei ca atare, pentru următoarele considerente:
Conform prevederilor art.318 cod procedură civilă hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau Admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Primul motiv al contestației în anulare speciale are în vedere erori materiale evidente în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor, pe această cale neputându-se valorifica eventuale greșeli de judecată de apreciere a probelor ori interpretare a dispozițiilor legale.
C de al doilea motiv al contestației vizează omisiunea instanței de recurs de a examina toate motivele de casare sau modificare invocate de recurentă, astfel cum au fost acestea stabilite de legiuitor. Argumentele invocate în sprijinul uneia sau mai multor motive de recurs, nu constituie motive de recurs de sine stătătoare asupra cărora instanța să fie obligată a se pronunța distinct ci ele se subsumează motivului de recurs pe care se sprijină, indiferent de cât de larg au fost expuse.
Prin primul motiv al contestației se invocă nepunerea în discuție și neanalizarea posibilității ca instanța de fond să fi pronunțat o hotărâre cu încălcarea competenței materiale, câtă vreme face o veritabilă critică a legalității emiterii deciziei de încadrare în grad de handicap iar competența materială de verificare a legalității acestei decizii aparținea Curții de Apel și nu tribunalului.
Instanța de recurs prin decizia atacată cu contestație în anulare, a analizat acest motiv de recurs invocat de contestatoare, în considerentele deciziei arătându-se expres că: " raportat la obiectul cauzei nu poate fi reținută o necompetență materială în soluționarea cererii a Tribunalului Bihor deoarece temeiul cererii l-a constituit prev. art. 8 din Legea 54/2004, respectiv refuzul soluționării favorabile a cererii formulate de reclamant la 12.08.2008."
Drept urmare având în vedere acest aspect nu se poate reține omisiunea instanței de recurs de a analiza acest motiv de recurs.
Cât privește celelalte două motive ale contestației în anulare, se reține că ele vizează modul în care instanța de recurs a analizat probele administrate și a interpretat prevederile legale incidente cauzei. Aceste aspecte, vizând incidența în cauză a prevederilor art.57 alin.4 din Legea 448/2006 republicată și art.35 alin.1 din HG 268/2007 precum și existența a două perioade de valabilitate a deciziei de încadrare în grad de handicap sunt aspecte legate de fondul cauzei deduse judecății, dezlegările date de instanța de recurs, neputând fi reformate pe calea contestației în anulare speciale invocate de contestatoare.
De altfel, instanța de recurs a analizat cauza prin prisma tuturor motivelor invocate de recurentă, inclusiv a incidenței prevederilor art. 57 din Legea 448/2006 în ansamblul său, reținerea incidenței prev. alin.4 al acestui articol neechivalând cu nepronunțarea asupra prevederilor alin.1 ale articolului coroborat cu art.35 din 268/2007.
Existența a două perioade de valabilitate a deciziei de încadrare în grad de handicap nu a fost invocată de contestatoare în cadrul recursului formulat prin nici unul din motivele de recurs și argumentele invocate, astfel că nu se poate invoca în calea extraordinară de atac formulată de acesta, nepronunțarea instanței supra unor aspecte ce nu au făcut obiectul recursului și nu au fost invocate în fața instanței de recurs.
În consecință, instanța reține că motivele contestației în anulare invocate de contestatoare sunt nefondate, contestația urmând a fii respinsă ca atare cu menținerea în totalitate a deciziei atacate.
Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată în contestație deoarece acesta nu au fost solicitate de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestație în anulare declarată de contestatoarea DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B împotriva deciziei nr.588 din 12.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA.
Fără cheltuieli de judecată în contestație.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.dec.
În concept 28.02.2010.
.cont.MS/BM/FM.
Tehnored. 5 ex.în 02.03.2010.
3 com.
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Blaga Ovidiu, Bocșe Elena
