Anulare act administrativ . Decizia 152/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.--
DECIZIA NR 152/CA/2010 -
Ședința publică din 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: - - -JUDECĂTOR 1: Tătar Ioana
- -- JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu
- -- JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de pârâta recurentă reclamantă- SRL, cu sediul în CN, -,.3 județul în contradictoriu cu intimații pârâțiDIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE Bcu sediul în O șoseaua nr.5. șiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Ccu sediul în C N-, județul C, împotrivasentinței nr. 591/CA/9.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bihorîn dosarul nr-, având ca obiect -anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimata pârâtă B consilier juridic în baza delegației de la dosar, lipsă fiind recurenta reclamantă și intimata pârâtă DGFP
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul nu a fost timbrat precum și faptul că intimata Cad epus la dosar întâmpinare, după care:
Instanța, având în vedere că la dosar nu a ajuns taxa judiciară de timbru aferente căii de atac, acordă părții prezente cuvântul pe excepția de netimbrare și pe fond dacă până la sfârșitul dezbaterilor se va timbra recursul.
Reprezentanta intimatei pârâte B solicită față de netimbrarea recursului solicită anularea acestuia ca netimbrat, iar pe fond, respingerea recursului și menținerea în totalitate a sentinței primei instanțe pentru motivele invocate în întâmpinare fără cheltuieli de judecată.
Înainte de sfârșitul dezbaterilor, dar după strigarea cauzei și acordarea cuvântului pe excepția netimbrării și pe fond părții prezente, se prezintă în sala de judecată pentru recurenta reclamantă - SRL avocat în baza împuternicirii avocațiale fără nr. din 25.02.2010, care depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă recursului în cuantum de 2 lei și 0,15 lei timbru judiciar, care de asemenea arată că nu are alte cereri și solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în totalitate a sentinței atacate și rejudecând cauza a se dispune admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată. Arată că, din prevederile art.226 alin.4 și Legea 86/2006 rezultă că principalul debitor este proprietarul mărfii prevăzute în declarația vamală de tranzit, iar potrivit art.47 alin.1 din Ordinul MFP 6357/2006 rezultă că recurenta și-a îndeplinit toate obligațiile rezultate din declarația vamală de tranzit încheiată, destinatarul mărfii este cel obligat să plătească sumele datorate, izvorâte din întârzierea încheierii procedurii de tranzit.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin sentința nr.591 din 9.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bihora fost respinsă ca nefondată acțiunea precizată formulată de reclamanta - SRL, cu sediul în C-N,-,.3, jud. C, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE B, cu sediul în Șoseaua nr.5. jud.B, și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C-N, P-ța - - nr.19, jud.C, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 30.07.2006, la Biroul Vamal, reclamanta - SRL a înregistrat operațiunea de tranzit cu nr. M--, în calitate de principal obligat în numele persoanei fizice, pentru o bucată autoturism marca Mondeo, serie șasiu, an de fabricație 2000, în valoare de 7.020 euro, cu termen legal de prezentare 14.07.2006, termen menționat în conținutul documentului de tranzit vamal, principalul obligat având obligația închiderii operațiunii de tranzit la Biroul Vamal O, prin întocmirea formalităților vamale.
Întrucât principalul obligat nu și-a îndeplinit obligația încheierii operațiunii de tranzit până la data de 14.07.2006, prin procesul verbal de control nr.9041/31.07.2008 și decizia pentru regularizare a situației nr.573/31.07.2008, organele vamale au procedat la încheierea din oficiu a operațiunii de tranzit și au stabilit obligații suplimentare de plată în cuantum de 8.214 lei reprezentând drepturi vamale cu accesorii aferente.
În conformitate cu nr. 6357/2006, privind aprobarea normelor tehnice de aplicare a regimului vamal de tranzit pe teritoriul României, prin principal obligat se înțelege persoana care își exprimă voința de a efectua o operațiune de tranzit prin depunerea declarației de tranzit prevăzută în acest scop, iar prin declarație de tranzit se înțelege actul prin care principalul obligat manifestă în forma și potrivit modalităților prevăzute de reglementările vamale voința de a plasa mărfurile sub regimul de tranzit procedura.
Conform pct.47 din nr. 6357/2006, declarația de tranzit este semnată de principalul obligat, care se angajează astfel la respectarea tuturor obligațiilor legate de plasarea mărfurilor aferente procedura.
Din examinarea acestor texte de lege rezultă că principalul obligat, în speță - SRL, în numele transportatorului și a importatorului, a stabilit raport juridic cu autoritatea vamală în momentul înregistrării la Biroul Vamal a declarației vamale de tranzit. Prin semnarea și depunerea acestei declarații la biroul vamal de plecare, principalul obligat s-a angajat să respecte toate obligațiile legate de plasarea mărfurilor aferente în procedura. Mai mult, potrivit disp.art.115 din 86/2006, principalul obligat este titularul regimului de tranzit și răspunde pentru prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinație în termenul prevăzut și cu respectarea întocmai a măsurilor de marcare și sigilare adoptate de autoritatea vamală, precum și pentru respectarea dispozițiilor referitoare la regimul de tranzit.
Văzând că principalul obligat, care este titularul regimului vamal de tranzit, a luat cunoștință de condițiile în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal de tranzit prin declarația de tranzit nr. M-- și totodată angajându-se să respecte toate obligațiile legate de plasarea mărfurilor aferente în procedura prin semnarea și depunerea declarației la biroul vamal de plecare și ținând cont de faptul că reclamanta nu a îndeplinit obligația de a finaliza regimul vamal suspensiv în termenul acordat, instanța urmează să constate că, în conformitate cu disp.art.226 din 86/2006 privind Codul Vamal al României, autoritatea vamală, în mod corect, a stabilit, prin actele contestate, în sarcina reclamantei, în calitate de principal obligat, obligațiile fiscale.
Susținerile reclamantei, conform cărora obligațiile fiscale imputate sunt nefondate, întrucât nu se poate reține nici o culpă în sarcina sa, obligația de a încheia procedura de tranzit revenindu-i beneficiarului transportului, respectiv persoanei fizice, nu pot fi reținute, întrucât reclamantei, în calitate de principal obligat, îi revenea, conform textelor de lege mai sus arătate, obligația de a finaliza regimul vamal suspensiv în termenul acordat. Această obligație și implicit riscul care decurge din aceasta și- asumat-o prin înregistrarea declarației vamale de tranzit, în calitate de principal obligat.
În ceea ce privește accesoriile fiscale imputate reclamantei prin actele contestate, instanța constată că în, conformitate cu disp. art.114 al.2 lit.a din HG 1050/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, "pentru diferențele de impozite, taxe, contribuții, precum și cele administrate de organele vamale, stabilite de organele competente, dobânzile de datorează începând cu ziua imediat următoare scadenței impozitului, taxei sau contribuției pentru care s-a stabilit diferența până la data stingerii acesteia, inclusiv". Față de aceste disp.legale, pârâta C, în mod corect, a calculat majorări de întârziere pentru datoria vamală constatată în urma controlului, acestea fiind calculate din ziua următoare scadenței taxelor, așa cum rezultă din anexa la decizia de regularizare a situației, atacată.
Având în vedere aceste considerente și văzând în drept și disp. Codului Vamal al României și ale nr. 6357/2006, instanța urmează să respingă ca nefondată acțiunea precizată formulată de reclamanta - SRL și să mențină ca legale și temeinice procesul verbal de control înregistrat sub nr.9041/31.07.2008, decizia de regularizare a situației nr.573/31.07.2008 și decizia nr.138/29.09.2008 privind soluționarea contestației formulate împotriva actelor mai sus menționate.
Împotriva acestei sentințeîn termen și legal timbrat a declarat recurs reclamanta - SRL CNs olicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul admiterii acțiunii sale, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că, sentința atacată este nelegală și netemeinică, deoarece, instanța de fond, în mod greșit a reținut faptul că în prezenta cauză, principalul obligat ar fi societatea de comisariat vamal, respectiv recurenta, întrucât potrivit art. 115 alin.2 din Legea nr.85/2006, transportatorul sau depozitarul mărfurilor care acceptă mărfurile știind că circulă în regim de tranzit, răspunde solidar pentru respectarea obligațiilor prev. la alin.1 lit.
În speță, destinatarul mărfii, este obligat să plătească sumele datorate din întârzierea încheierii procedurii de tranzit.
Se mai susține că, din prevederile art.226 alin.4 din Legea nr.86/2006, rezultă că principalul debitor este proprietarul mărfii prevăzute în obligația vamală de tranzit, iar potrivit art.47 alin.1 din nr.6357/2006, recurenta nu are ca principală obligație, plata obligațiilor fiscale principale sau accesorii, rezultate din nerespectarea obligației de a se prezenta în termenul legal la biroul vamal de destinație, de către beneficiarul și titularul declarației vamale de tranzit.
Aliniatul 2 al aceluiași punct, prevede o altă obligație în sarcina recurentei, și anume: declarația de tranzit precum și documentele anexate acesteia trebuie depuse direct sau prin reprezentant la biroul de plecare, acest lucru realizându-se de către reprezentanta societății, la data de 5.07.2006. pe de altă parte, se arată că, recurenta a fost în imposibilitate de a încheia procedura de tranzit datorită faptului că destinatarul mărfii, nu s-a prezentat la biroul vamal de destinație în termenul legal prevăzut în declarația de tranzit, în pofida faptului că acesta a fost înștiințat de către recurentă, atât în momentul încheierii declarației de tranzit cât și ulterior, în data de 9.10.2008.
Mai mult, acesta a dat dovadă de pasivitate, invocând faptul că nu dorește să încheie procedura de tranzit, datorită faptului că seria de pe șasiul autoturismului prevăzută în factură, nu corespunde cu seria sașiului prevăzută în brief-ul mașinii.
În drept au fost invocate disp.art. 304 pct.7 și 9 cod procedură civilă, codul vamal, nr.6357/2006.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, a solicitat respingerea recursului de față, iar intimata DGFP C N, nu și-a exprimat poziția în cauză.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel a reținut următoarele:
La data de 5 iulie 2006, prin Vama, a fost introdus în țară de către dl., domiciliat în C, un autoturism marca Ford Mondeo, având anul de fabricație 2000 și o capacitate cilindrică de 1998 cmc.
Conform declarației vamale depusă în dosarul instanței de fond (fila 31), autoturismul introdus în țară îl avea ca destinatar persoană fizică, destinatarul operațiunii vamale de import, beneficiind de un regim vamal suspensiv, respectiv de un regim vama de tranzitare de la Biroul Vamal la Biroul Vamal C, durata tranzitului vamal aprobat fiind de 8 zile.
În vederea întocmirii declarației vamale de tranzit, destinatarul s-a adresat reclamantei recurente, declarația fiind înregistrată la Vama sub nr./5.07.2006, de către reprezentantul acestuia, numita.
Potrivit acestei declarații vamale, la rubrica 50, - SRL, apare ca fiind înscrisă în calitate de principal obligat, rubrică care poartă ștampila societății și semnătura reprezentantului acesteia, iar la rubrica D "controlul la biroul de plecare", s-a făcut mențiunea că, termenul legal de prezentare la biroul vamal de destinație ( este data de 14.07.2006.
Potrivit art.114 alin.1 din Legea nr.86/2006 " Regimul de tranzit se încheie și obligațiile titularului se consideră îndeplinite când mărfurile plasate sub acest regim și documentele solicitate au fost prezentate la biroul vamal de destinație, în concordanță cu dispozițiile regimului."
Pe de altă parte, potrivit art.115 alin.1 din același act normativ, "Principalul obligat este titularul regimului de tranzit" iar acesta răspunde pentru: a) prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinație în termenul prevăzut și cu respectarea întocmai a măsurilor de marcare și sigilare adoptate de autoritatea vamală ", și pentru, b) " respectarea dispozițiilor referitoare la regimul de tranzit".
Așadar, din declarația vamală reiese fără nici un echivoc că, recurenta are calitatea de principal obligat, iar din dispozițiile legale evocate mai sus, se reține că, în virtutea acestei calități, era și titularul regimului de tranzit vamal, răspunzând pentru prezentarea bunului importat, autoturismul marca Ford Mondeo, la biroul de destinație în termenul de 8 zile acordat de biroul vamal de plecare.
Operațiunea de tranzit comun nu a fost însă încheiată în cadrul termenului acordat de către Biroul Vamal, motiv pentru care, prin procesul verbal de control nr.9041/31.07.2008 și decizia pentru regularizare a situației nr.573/31.07.2008, organele vamale au procedat la încheierea din oficiu a operațiunii de tranzit și au stabilit obligații suplimentare de plată în cuantum de 8.214 lei, reprezentând drepturi vamale cu accesorii aferente.
Față de dispozițiile art.226 alin.4 din Legea nr.86/2006, privind Codul Vamal al României, precum și cele ale art.115, în mod corect instanța de fond a înlăturat susținerile reclamantei, potrivit cărora obligațiile fiscale stabilite în sarcina sa nu-i sunt imputabile, iar obligația de a încheia procedura de tranzit îi revenea destinatarului transportului, întrucât, acesta în calitatea sa de principal obligat, avea obligația de a finaliza regimul vamal suspensiv în termenul acordat de Biroul Vamal, obligație pe care și-a asumat-o prin declarația vamală la care s-a făcut referire mai sus.
Referitor la dispozițiile art.115 alin.2 din Legea 86/2006, invocate de către recurentă, potrivit cărora " sau destinatarul mărfurilor care acceptă mărfurile știind că acestea circulă în regim de tranzit răspunde solidar pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin.1 lit.a ", acestea nu sunt de natură a atrage anularea actelor atacate de reclamantă, deoarece, potrivit art.1042 cod civil, " creditorul unei obligații solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori, fără ca debitorul să poată opune beneficiul de diviziune".
Așa fiind, pentru considerentele expuse mai sus, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de Apel Oradea, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul de față, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă- SRL, cu sediul în CN, -,.3 județul în contradictoriu cu intimații pârâțiDIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE Bcu sediul în O șoseaua nr.5. șiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Ccu sediul în C N-, județul C, împotrivasentinței nr. 591/CA/9.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bihorpe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec.
În concept 16.03.2010.
Sent.fond.
Tehnored.
5 ex.în 16.03.2010.
3 com.
. - SRL, CN, -,.3
intimații pârâțiBO șoseaua nr.5.
și FP. C, C N-, județul C
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Blaga Ovidiu, Bocșe Elena
