Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 145/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--09.03.2009

SENTINȚA CIVILĂ NR. 145

Ședința publică din 28 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Rodica Olaru

JUDECĂTOR 2: Cornelia Huiban Luat Examinare

S-a - în - acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice B și Ministerul Finanțelor și Guvernul României și, având ca obiect refuz soluționare cerere.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-au depus Precizări la dosar, de către pârâta FP. T, în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, care se comunică reclamantului.

Față de excepția invocată de FP. T, în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice prin întâmpinare, aceea a lipsei calității procesuale pasive a Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice precum și cea a inadmisibilității petitului 3 din acțiune în principal, instanța acordă cuvântul reclamantului pe aceste excepții.

Reclamantul învederează că nu s-a îndeplinit procedura de citare cu G, Ministrul Finanțelor B, conform.1227/2006 și solicită să fie citat G, solicitând acordarea unui termen pentru aceste motive.

Instanța respinge cererea și în deliberare față de excepția inadmisibilității acțiunii o respinge ca nefondată iar cu privire la excepția calității procesuale pasive Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, se va pronunța prin acțiune.

Nemaifiind alte probe instanța acordă cuvântul asupra acțiunii

Reclamantul solicită admiterea acțiunii sale.

CURTEA

Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:

Prin acțiune reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministrul Finanțelor Publice, solicitând să fie obligat pârâtul I și II, în solidar, să-l despăgubească cu 100 lei, daune morale pentru refuzul de a-i răspunde în termen petiției, înregistrată cu nr.65/20.2009, la secretar general și de asemenea să fie obligați în solidar la daune cominatorii începând cu 20.2009 și până la data respectării dreptului la informare prevăzut de Constituție de a-i răspunde la cerere, să fie obligat pârâtul I prin pârâtul II să respecte Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană și prevederile art.148 alin.2 din Constituție în solidar cu pârâtul 1/Statul Român să anuleze imediat și necondiționat Ordonanța nr.50/21.04.2008 pentru instituirea taxei de poluare, cu modificările ulterioare în guvernarea penală și recent și guvernarea, act public discriminatoriu cetățenilor români care sunt batjocoriți prin fabricarea unei legi care în fapt se referă la prima înmatriculare a autoturismelor second-hand cumpărate din țări comunitare, în România cetățenii trebuie să plătească la Registrul auto, instituție parazitară îndrituită să confirme gradul de poluare stabilit prin cartea tehnică la prima înmatriculare în țara comunitară de unde a fost cumpărat bunul, și discriminatoriu în raport cu autoturisme de același timp și grad de poluare cumpărate în România care nu trebuie reevaluate prin grija Registrului auto și se pot liber înmatricula. Cetățenii sunt batjocoriți pentru a plăti și taxa de poluare anticipat la Ministerul Finanțelor Publice prin administrațiile fiscale teritoriale în condițiile în care autoturisme de zeci de ani în circulație nu plătesc impozitul aferent poluării, cum a solicitat pârâtului nr.3/ prin cererea nr.65/20.01.2009 fiind abilitat Guvernul să le legifereze în spiritul art.11 (1) din Constituție "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună - credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte", după principiul aplicat în Uniunea Europeană ca în țările comunitare "poluatorul plătește" nu ca în cazul de față anticipat.

În fapt, prin petiția nr.65/20.01.2009, confirmată de un funcționar de la Guvernul României sub acest număr, și-a oferit serviciile primului ministru ca să-și respecte promisiunile din campania electorală când cele două partide desemnate la guvernare, au promis anularea Ordonanței nr.50/2008 impusă de guvernul penal contra poporului și sfidarea Constituției, propunând o impozitare reală a tuturor poluatorilor însă nu a primit nici un răspuns.

Întrucât a câștigat nenumărate procese, ca mandatar, pentru cetățenii vătămați cu pretinsa taxă de înmatriculare pentru bunuri second-hand cumpărate din țările comunitare și după 01.01.2007, aderarea Românei la Uniunea Europeană prin nerespectarea paragrafului 1 din art.90/Tratat, consideră că reformularea aceleiași chestiuni prin Ordonanța nr.50/2008 cu aplicabilitate din data de 01.01.2008 este o încălcare a drepturilor omului din România prin discriminarea impusă cetățenilor și batjocora impusă și de actualul Guvern la înmatricularea autoturismelor.

Prin întâmpinare Ministerul Finanțelor Publice, în reprezentarea pârâtului Statul Român, a solicitat în principal respingerea acțiunii pe excepția lipsei sale de calitate procesuală pasivă, pentru că în raport cu obiectul acțiunii, nu se poate institui o răspundere a statului pentru activitatea desfășurată de către guvern.

În conformitate cu prevederile art.25 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoane fizice și juridice: "Statul este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații.

El participă în astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop".

Potrivit dispozițiilor art.37 din același act normativ: "Statul nu răspunde pentru obligațiile organelor și celorlalte instituții de stat, ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, precum și ale oricăror alte organizații socialiste de stat, dacă ele sunt persoane juridice. De asemenea, niciuna dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligațiile statului".

În aceste condiții, ținând cont de faptul că așa - zisul prejudiciu despre care face vorbire reclamantul nu a fost cauzat printr-o faptă proprie (directă) a Statului Român, iar acesta nu poate fi ținut răspunzător nici în calitate de comitent, apreciază că această răspundere nu poate fi angajată decât în raport cu persoana juridică care a cauzat nemijlocit eventualul prejudiciu, respectiv Guvernul Românei căruia i-a fost adresată petiția reclamantului.

De asemenea, în susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive, invocă și prevederile art.108 din Constituția României: "Actele Guvernului (1) Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. - (3) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta. (4) Hotărârile și ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primul - ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al României -".

Iar art.115 alin.4 din Constituție prevede că: "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora".

Pe cale de consecință, consideră că excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român este întemeiată, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În subsidiar, referitor la petitul 3 al acțiunii solicită respingerea acestuia ca fiind inadmisibil ori ca neîntemeiat.

Cu toate că reclamantul nu a indicat temeiul de drept al formulării petitului 3 al acțiunii, apreciază că în speța dedusă judecății se aplică prevederile art.9 din Legea nr.554/2004, actualizată.

Acțiunea dedusă judecății se impune a fi respinsă ca inadmisibilă întrucât reclamantul nu face dovada că ar fi fost vătămat într-un drept ori interes legitim prin prevederile nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

În al doilea rând, prezenta acțiune nu este însoțită de o excepție de neconstituționalitate, condiție prevăzută de alin.1 al art.9 din Legea nr.554/2004, actualizată, motiv pentru care acțiunea reclamantului este inadmisibilă și sub acest aspect.

În al treilea rând, acțiunea apare ca fiind inadmisibilă, nefiind îndeplinite nici cerințele alin.4 al art.9 din Legea nr.554/2004, actualizată, întrucât nu există nicio decizie a Curții Constituționale a României prin care să se fi admis vreo excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor nr.OUG50/2008.

Mai mult, motivele invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată nu se referă la nelegalitatea ordonanței guvernului. Or, contenciosul administrativ reglementat de Legea nr.554/2004 este un control de legalitate, instanța de judecată verificând numai legalitatea actului atacat, nu oportunitatea sau alte aspecte ale actului, de genul celor invocate de reclamant prin prezenta acțiune.

Învederează că acțiunea reclamantului este neîntemeiată întrucât Guvernul României, cu respectarea prevederilor art.115 alin.4 din Constituția României, a emis nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, conchide pârâtul.

Examinând acțiunea, se respinge ca nefondată împotriva pârâților Guvernul României și.

Se respinge aceeași acțiunea față de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și prin Ministrul Finanțelor Publice pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă, pentru că:

Potrivit înscrisului de la fila 2 al dosarului reclamantul a formulat o sesizare la pârâtul, în calitate de Prim - Ministru, în care își exprimă opinii legate de nr.OUG50/2008 privind taxa de poluare și pentru că nu i s-a răspuns acesteia a introdus acțiunea de față, cu obiectul arătat.

Din conținutul acțiunii care nu este precizată prin raportare la Legea nr.554/2004 rezultă că, în esență, obiectul său vizează anularea nr.OUG50/2008 privind taxa de poluare, cu obligare la daune morale și daune cominatorii pentru nesoluționarea în termen a sesizării susmenționate.

Acțiunea în contencios administrativ formulată împotriva ordonanțelor de guvern este reglementată de art.9 din Legea nr.554/2004.

Art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ așa, cum a fost modificată prin Legea nr.100/9.2008, publicată în Monitorul Oficial nr.375/16.2008 prevede că persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, poate introduce acțiunea la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță.

Reglementarea cuprinsă în art.9 din Legea nr.554/2004 așa cum a fost modificat prin Legea nr.100/9.2008, trimite la dispozițiile art.1 alin.1 din aceeași lege, în sensul că acțiunea în contencios administrativ trebuie să privească în mod necesar, o vătămare într-un drept sau interes legitim aparținând unei persoane, tocmai datorită caracterului subiectiv al unei asemenea acțiunii întemeiate pe prevederile art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004.

Deci, potrivit legii, acțiunea vizată prin, dispoziția art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004 modificată, trebuie să aibă un obiect complex, în sensul ca să existe o cerere principală specifică contenciosului administrativ și anume dovada unei vătămări concrete a unui drept sau interes legitim, printr-un act administrativ emis în baza ordonanței guvernului, atacată în cauză, iar excepția de neconstituționalitate a acesteia trebuie să constituie o cerere secundară.

Acțiunea de față nu îndeplinește cerințele legale enumerate astfel că se respinge ca nefondată față de pârâții Guvernul României și, Prim - Ministru cu privire la toate capetele de cerere.

În privința pârâtului Statul Român, acțiunea se respinge pe excepția calității procesuale pasive, în temeiul art.37 din Decretul - Lege nr.31/1954 privind persoanele fizice și juridice, întrucât statul nu răspunde pentru obligațiile organelor și celorlalte instituții de stat, dacă acestea sunt persoane juridice.

Concluzia se impune cu atât mai mult în contenciosul - administrativ, atâta timp cât nu se atacă un act emis de acest pârât, ca persoană juridică.

În concluzie, acțiunea se respinge conform motivelor expuse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Guvernul României și, ca nefondată.

Respinge aceeași acțiune față de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și prin Ministrul Finanțelor Publice pe excepția lipsei de calitate procesuale pasive.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în șe3dința publică din 28 aprilie 2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Se comunică:

- reclamant - L,-,. B.20

- pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B - B,-, sector 5

- Statul Român prin Ministrul - B, str. - nr. 17 sector 5.

- pârât Guvernul României - B, P-ța - nr. 1

- pârât -, - nr. 1, sector 1

Red./5.2009

Tehnodact /7 ex./12.05.2009

com. 5 ex.

Președinte:Rodica Olaru
Judecători:Rodica Olaru, Cornelia Huiban Luat Examinare

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 145/2009. Curtea de Apel Timisoara